Motivul pentru care femeile din lumea întreagă muncesc mai mult decât bărbații

Pentru majoritatea oamenilor, munca fizică ocupă o mare parte din timp și consumă la fel de multă energie în fiecare zi. În cele mai multe societăți, bărbații sunt „vânătorii”, iar femeile sunt „culegătoarele”, dar cât de mult muncește fiecare, de fapt?

Profesorul de antropologie Ruth Mace și doctorandul în antropologie evolutivă Yuan Chen de la University College London (UCL), Marea Britanie, au efectuat un studiu asupra grupurilor de agricultori și de păstori din zonele de frontieră tibetane din China rurală, o zonă cu o mare diversitate culturală.

Cei doi au vrut să descopere care sunt factorii care determină cine muncește cel mai mult într-o gospodărie și de ce. Rezultatele, publicate în revista Current Biology, aruncă o lumină asupra diviziunii muncii în funcție de sex în multe tipuri diferite de societăți.

Dispersia soților, un factor determinant al volumului de muncă

Majoritatea adulților din toată lumea sunt căsătoriți. Căsătoria este un contract, astfel încât ne-am putea aștepta la costuri și beneficii aproximativ egale pentru ambele părți. Dar puterea inegală de negociere într-o gospodărie poate duce la contribuții inegale ale parteneriatului, conform Science Alert.

Cea mai comună formă de căsătorie în jurul lumii este aceea în care femeile sunt cele care se dispersează, adică cele care se mută la căsătorie, lăsându-și casa părintească, în timp ce bărbații rămân cu familiile lor, în zonele în care s-au născut. Aceasta este cunoscută sub numele de patrilocalitate.

Neolocalitatea, în care ambele sexe se mută la căsătorie, iar noul cuplu locuiește într-un loc nou, departe de ambele familii, este o altă practică comună în multe părți ale lumii. Matrilocalitatea este atunci când femeile rămân în familia natală, iar bărbații se mută să trăiască cu soția și familia ei, dar asta se întâmplă destul de rar.

În schimb, duolocalitatea, este practica în care niciunul dintre parteneri nu își părăsește casa părintească, iar soțul și soția trăiesc separat, însă practica este întâlnită destul de rar.

Femeile muncesc mai mult

Studiul de față s-a concentrat pe zonele rurale din șase culturi etnice diferite. Împreună cu colaboratorii lor de la Universitatea Lanzhou din China, echipa a intervievat peste 500 de persoane cu privire la statutul în urma dispersiei după căsătorie și i-a invitat să poarte un dispozitiv de urmărire a activității, cu ajutorul căruia să își evalueze volumul de muncă.

Prima constatare a fost că femeile muncesc mai mult decât bărbații. Concluzia a fost evidențiată atât de propriile lor rapoarte cu privire la cât de mult au lucrat, cât și de dispozitivele de urmărire a activității.

Femeile au făcut, în medie, puțin peste 12.000 de pași pe zi, în timp ce bărbații au făcut puțin peste 9.000 de pași. Așadar, și bărbații au muncit din greu, dar mai puțin decât femeile. Aceștia au petrecut mai mult timp în activități de agrement sau sociale, ori pur și simplu s-au odihnit.

Ce duce la inegalitatea dintre sexe, din perspectiva muncii?

Inegalitatea dintre sexe poate fi pusă pe seama faptului că femeile sunt, în medie, mai slabe din punct de vedere fizic decât bărbații și, prin urmare, pot avea o putere de negociere redusă. Cercetătorii au constatat că indivizii care se dispersează în momentul căsătoriei ca să trăiască departe de rudele lor au sarcini de lucru mai mari decât cei care rămân cu familiile lor natale.

Atunci când soții se mută împreună, departe de familiile lor, ambii lucrează din greu, dar constatările au indicat că femeile au muncit ceva mai mult. Potrivit studiului, egalitatea desăvârșită dintre sexe la nivelul volumului de muncă poate apărea în exemplele în care bărbații se mută în casele familiilor soțiilor lor.

Aceste rezultate ne ajută să înțelegem de ce femeile se dispersează la nivel global, dar bărbații, în general, nu. Dispersia este deosebit de rea pentru bărbați, adăugând aproximativ 2.000 de pași în plus pe zi la numărul lor de pași, dar adăugând doar aproximativ 1.000 de pași pe zi pentru femei.

Timpul și energia consumate pentru agricultură, păstorit și treburile casnice concurează cu timpul liber. Din punct de vedere evolutiv, renunțarea la odihnă nu este favorabilă decât dacă contribuie la o mai bună condiție fizică, cum ar fi creșterea supraviețuirii urmașilor.

Un nivel de educație mai ridicat la femei, o posibilitate crescută de stabilire a unui echilibru

Inegalitatea între sexe în ceea ce privește volumul de muncă persistă atât în gospodărie, cât și în afara ei.

Dar lucrurile se schimbă încet-încet. Pe măsură ce femeile își întemeiază din ce în ce mai mult familii departe atât de familia partenerului, cât și de propria familie, puterea lor de negociere crește. Acest lucru este stimulat și mai mult de nivelurile tot mai ridicate de bogăție, educație și autonomie pe care le generează femeile.

În cele din urmă, aceste schimbări îi determină pe bărbați să își asume un volum de muncă din ce în ce mai mare în multe societăți urbane, industriale sau post-industriale.

Vă mai recomandăm și: 

Un somn de bună calitate face femeile să fie mai ambițioase la locul de muncă

Trăsăturile de personalitate sunt asociate cu bunăstarea și satisfacția în viața de după muncă

Principalul motiv pentru care femeile și bărbații aleg să divorțeze

Un studiu arată că femeile din întreaga lume sunt mult mai empatice decât bărbații