De ce le-a luat oamenilor moderni atât de mult să se stabilească în Europa?

Motivele pentru care oamenilor moderni, Homo sapiens, deși au venit în valuri pe continent, le-a fost greu să îi depășească pe oamenii de Neanderthal rămân un mister.

Oamenilor moderni le-au trebuit mai multe încercări eșuate pentru a se stabili în Europa înainte de a ocupa în cele din urmă continentul. Aceasta este concluzia dură a oamenilor de știință care au studiat cursul exodului Homo sapiens din Africa cu zeci de mii de ani în urmă, scrie The Guardian.

• De ce au dispărut vânători-culegătorii din Europa?
• Ziua în care sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru Regele Mihai

Cercetătorii au identificat recent situri din Bulgaria, România și Republica Cehă unde rămășițele strămoșilor noștri au fost datate ca având o vechime cuprinsă între 40.000 și 50.000 de ani. Cu toate acestea, analizele osoase au arătat profiluri genetice care nu se aseamănă oamenilor moderni din Europa.

Locul de apariție a oamenilor moderni este în Africa

„Aceste așezări timpurii par să fi fost create de grupuri de oameni moderni timpurii care nu au supraviețuit pentru a-și transmite genele”, a spus profesorul Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. „Sunt strămoșii pierduți ai speciei noastre.”

„Ideea principală este că dispariția acestor coloniști moderni timpurii a însemnat că neanderthalienii au ocupat Europa încă câteva mii de ani înainte ca Homo sapiens să se stabilească în cele din urmă pe continent.”

Oamenii moderni au apărut pentru prima dată în Africa în urmă cu aproximativ 200.000 de ani și au evoluat încet pe tot continentul înainte de a se muta în vestul Asiei în urmă cu aproximativ 60.000 de ani. Strămoșii noștri s-au răspândit apoi pe tot globul până când toate celelalte specii de hominin de pe planetă au dispărut, inclusiv denisovanii din Asia de Est și Homo floresiensis, „oamenii hobbiți” din Indonezia.

Neanderthalienii din Europa au fost una dintre ultimele specii de hominini care au cedat, dispărând cu aproximativ 39.000 de ani în urmă. Cu toate acestea, studii recente – prezentate la o reuniune a Societății Europene pentru Studiul Evoluției Umane de la începutul acestui an – au arătat că această preluare de către Homo sapiens nu a fost simplă. În mai multe rânduri, grupuri de primi coloniști au pierit în timp ce s-au mutat pe continent.

Strămoși ai oamenilor moderni au fost găsiți în peșteri din România, Bulgaria și Republica Cehă

Cercetătorii internaționali au reexaminat un craniu parțial și un schelet al unei femei găsite în peștera Zlatý Kůň din Republica Cehă. Se credea inițial că avea 15.000 de ani, dar această nouă analiză a indicat că avea probabil cel puțin 45.000 de ani, făcând-o unul dintre cei mai vechi membri ai Homo sapiens găsiți în Europa. Cu toate acestea, studiul a mai descoperit că ea nu avea continuitate genetică în cadrul oamenilor moderni.

Alte situri în care au fost găsite rămășițe ale oamenilor moderni timpurii din această perioadă includ Peștera cu Oase din România și peștera Bacho Kiro din Bulgaria. Și, din nou, niciunul dintre acești oameni nu a produs profiluri genetice care să fi lăsat o urmă semnificativă în Europa.

Descoperirea acestor avanposturi pierdute ale expansiunii umane moderne sugerează că Homo sapiens s-a dispersat în Europa în valuri și ridică întrebări importante pentru oamenii de știință.

De ce au reușit incursiunile ulterioare ale oamenilor moderni în Europa, iar cele anterioare au eșuat? Impactul acestui succes asupra lumii noastre a fost semnificativ, până la urmă.

Factorii de mediu au avut un rol important în dispariția oamenilor de Neanderthal

Unii oameni de știință susțin că factorii de mediu au jucat un rol cheie în dispariția neanderthalienilor. Posibilii factori declanșatori includ inversarea polilor magnetici ai Pământului, care a avut loc acum aproximativ 42.000 de ani. Cunoscut ca evenimentul Laschamps, ar fi putut crește nivelurile de radiații cosmice pe planetă timp de câteva secole.

A existat, de asemenea, o răcire a climei care a afectat Atlanticul de Nord în acel moment, precum și o erupție vulcanică majoră a caldeirei Campanian Ignimbrite din centrul Italiei. Toate acestea ar fi pus presiune asupra populațiilor.

Dar unii cercetători se întreabă dacă aceste evenimente au fost suficient de dăunătoare pentru a duce la dispariția omului de Neanderthal. Ar fi fost la fel de provocatoare pentru oamenii moderni, susțin ei, dar noi am supraviețuit.

Alții au sugerat că Homo sapiens a fost pur și simplu mai bun la exploatarea zonei și a vânat mai eficient, un punct susținut de Stringer, care susține că schimbări minore în comportamentul uman în acest moment ar fi putut fi suficiente pentru a duce la acumularea de îmbunătățiri semnificative în viețile bărbaţilor şi femeilor.

„Comportamentul lui Homo sapiens a fost un factor important în succesul nostru, cred. Poate că ne-am înțeles mai bine sau am acumulat cunoștințe mai eficient și așa am învățat cum să extragem resurse mai intens decât au făcut-o neanderthalienii. Orice avantaj mic ar fi fost critic. Simpla creștere a supraviețuirii bebelușilor cu 1% este un avantaj imens într-o lume din Epoca de Piatră.”

Homo sapiens s-a încrucișat de nenumărate ori cu omul de Neanderthal

Cu toate acestea, există un alt factor care a fost înaintat ca având un aport în succesul oamenilor moderni în Europa. Studiile genetice au arătat clar că încrucișarea între Homo sapiens și Neanderthal a avut loc de multe ori. Drept urmare, bărbații și femeile de origine non-africană au astăzi genomuri care sunt în jur de 2% Neanderthal. Această cifră ar fi fost mult mai mare acum 40.000 de ani.

„Pe măsură ce numărul de Homo sapiens a crescut și ne-am răspândit din ce în ce mai mult în Europa, este foarte posibil să fi absorbit unele dintre celelalte specii – în special, oamenii de Neanderthal – din existență”, a spus Stringer. „Dacă neanderthalienii de vârstă ideală s-ar fi aflat în bazinul genetic al oamenilor moderni, voluntar sau nu, acei indivizi nu ar mai  fi contribuit la supraviețuirea propriei specii. Rezultatul final ar fi fost dispariția simplă a neanderthalienilor – deși, ca specie, ei încă supraviețuiesc în ADN-ul bărbaților și femeilor de astăzi.”

Vă recomandăm să citiți și:

Arheologii au descoperit locuința din secolul IX a unui rege anglo-saxon exilat. „Este cu adevărat remarcabil”

Uriașii pterozauri aveau gâturi mai lungi decât girafele. Structura complexă descoperită în interior

Un mormânt comun neolitic, descoperit în premieră într-o zonă din Franța

Au găsit cercetătorii cuiele folosite la Răstignirea lui Iisus? Un studiu recent redeschide controversa