Prima pagină Cultura

Traditiile de nunta in jurul lumii

Georgiana Fefea | 12.18.2008 | ● Vizualizări: 3966
Traditiile de nunta in jurul lumii     nunta, ceremonie, traditie, maritis, mireasa, mire, ginere, nora, socri, cavaler de onoare + zoom
Galerie foto (1)

Se vorbeste in secolul XXI despre globalizare, pierderea identitatii, uitarea specificului national, insa in realitate nimeni nu isi doreste, chiar daca tara sa face parte dintr-o uniune internationala, sa isi serbeze botezurile, nuntile sau inmormantarile dupa o reteta general valabila. Si chiar daca am ajuns sa ne bucuram de Halloween sau sa serbam Valentine's day pe 14 februarie, tinem ca asa-numitele "rituri de trecere" din viata noastra sa se petreaca dupa tiparul stabilit de catre cei care au trait cu mult inaintea noastra. Iar farmecul individualitatii este dat tocmai de faptul ca nu se repeta, asa cum nici ziua cunoscuta sub denumirea de "cea mai frumoasa zi din viata unei femei" nu este la fel peste tot in lume.

Africa

Africa este considerata a fi leaganul civilizatiei moderne, insa dincolo de teoriile antropologice, "continentul negru" gazduieste o mare diversitate de religii si culturi, reflectata in bogatele si in acelasi timp, diferitele traditii de nunta. In ciuda acestui fapt, importanta familiei reprezinta o trasatura comuna care face ca aceste diferente sa nu fie chiar atat de categorice pana la urma. O nunta africana, indiferent de religia care adaposteste juramintele, simbolizeaza in primul rand unirea a doua persoane si in acelasi timp unirea familiilor sau chiar a triburilor din care provin viitori soti. Conceptul de familie descrie una dintre ideile unificatoare prin care se remarca continentul african. Exista peste 1 000 de nuclee culturale in Africa si fiecare cultura, fiecare trib isi are propriile traditii de nunta, multe dintre ele avandu-si radacinile cu sute sau chiar mii de ani in urma. Toata aceasta diversitate sta sub semnul distinctiei religioase, caci "continentul negru" adaposteste laolalta crestini, hindusi, musulmani sau evrei.

In multe parti ale Africii fetele sunt pregatite de mici pentru a deveni sotii, iar aceasta indeletnicire este luata cat se poate de in serios, atata vreme divorturile sunt o raritate in aceasta parte a lumii. Printre primele tehnici in care sunt initiate tinerele femei este cea a limbajului cifrat, cu ajutorul caruia femeile maritate pot discuta intre ele, fara ca sotii lor sa aiba habar despre ce vorbesc. Importanta vietii de familie este atat de importanta in cadrul societatilor mai mici, incat in multe cazuri fetitele sunt logodite chiar inainte sa se nasca. De regula, nuntile africane dureaza cateva zile, insa durata petrecerii este conditionata de zona geografica si de cultura in cadrul careia se desfasoara.

In Sudan si in zonele adiacente se practica obiceiul ca barbatul sa plateasca familiei miresei o dauna, sub forma de vite sau oi, care trebuie sa compenseze pierderea unei forte de munca in cadrul familei. De multe ori, barbatul care isi recompenseaza socrii pentru pierdere, ajunge in imposibilitatea de a-si sustine proaspat intemeiata familie. O varianta a terapiei de cuplu moderne care se poarta in cadrul societatilor avansate a fost dezvoltata pe continentul african si are avantajul ca este mai putin costisitoare, fiind in acelasi timp mai …personala. Si asta deoarece problemele de cuplu sunt discutate si rezolvate cu ambele familii ale sotilor si cateodata cu intreg satul. Astfel, toata lumea se simte utila pentru ca participa la salvarea unei casatorii.

Ca si in alte tari musulmane, o nunta traditionala marocana dureaza de la patru pana la sapte zile. In ziua nuntii, mireasa trebuie sa treaca printr-un ceremonial de purificare care implica baia cu lapte inaintea ritualului pictarii cu henna, denumit beberiska, care se executa pe maini si pe picioare. Dupa ce juramintele au fost rostite si inainte ca mireasa sa devina stapana noului camin, ea trebuie sa inconjoare casa de trei ori.

In Africa de Sud, cele 12 simboluri ale vietii au fost inglobate si in ceremonialul de nunta. Acestea sunt: vinul, faina, piperul, sarea, ierburile aromate, oala, lingura, matura, mierea, lancea, scutul si o copie a bibliei sau a coranului. Fiecare dintre ele reprezinta un aspect diferit al dragostei si al puterii care uneste cele doua familii. Pentru a marca inceputul unei noi vieti impreuna, familiile celor doi proaspat casatoriti aduc din caminele lor foc, pe care il aprind in noua casa.

Asia

Fara indoiala, pentru multi dintre noi Orientul isi pastreaza inca alura misterioasa, dar in acelasi timp romantica, pe care am simtit-o in lecturile noastre din adolescenta sau in cazul celor mai norocosi, in calatoriile pe continentul estic. Insa cand este vorba despre ceremoniile de casatorie, diversitatea culturilor asiatice, traditiilor si religiilor face ca nuntile sa se transforme in veritabile spectacole multiculturale.

In Japonia, culoarea dragostei este purpuriul, fiind exprimata din plin prin intermediul kimono-urilor de matase, decorate cu motive florale pe care miresele le poarta dupa depunerea juramintelor. Trusoul de nunta al unei mirese japoneze este compus din mai multe tinute, pe care le va schimba in functie de momentul ceremoniei. Un aspect intalnit numai la miresele din Tara Soarelui Rasare este machiajul deosebit de elaborat, executat din cap pana in picioare in culoarea alb, o declaratie a statutului de domnisoara fata de zei. In timpul ceremoniei religioase rochia este alba, in vreme ce mirele va purta un costum traditional negru. Inainte de petrecere, mireasa va schimba rochia alba pe una in nuante mult mai vii, care sa descrie bucuria momentului. In timpul depunerii juramintelor, cele doua familii vor sta fata in fata, urmand ca la terminarea ceremoniei, tatii sa isi prezinte membrii propriei familii. Una dintre piesele de rezistenta ale ritualului de nunta japonez, la propriu, este consumarea celor noua cupe de sake, dupa care cuplul este considerat unit.

Dulciurile, ouale si banii sunt temele centrale ale unei nunti traditionale indiene. Acestea simbolizeaza o viata fericita, fertilitate si prosperitate. O ceremonie hindu traditionala include ritualuri speciale de alungare a spiritelor rele.  Miresele indiene poarta in ziua nuntii sari (rochia traditionala indiana) in culoarea rosu sau roz, impodobindu-se cu cat mai multe bijuterii. Tatuajele cu henna, o forma de arta locala, nu au fost inca date uitarii. Ca atare, in ajunul nuntii, dupa un ceremonial traditional de purificare, viitoarei mirease i se vor picta mainile si picioarele cu henna, respectand anumite motive traditionale.

Rosu este tema centrala a unei nunti traditionale chinezesti. Culoarea simbolizeaza dragostea, veselia, prosperitatea si este folosita din plin in cadrul unei nunti chinezesti: casele mirilor sunt decorate in rosu, invitatiile sunt rosii, cutiile de cadouri asemenea. Chiar si plicurile in care se inmaneaza cadoul de nunta sub forma de bani poarta culoarea dragostei. Inainte de nunta, mireasa se poate izola impreuna cu cele mai bune prietene, obicei care se aseamana intrucatva cu o petrecere a burlacelor, insa semnificatia este una mai dramatica: miresei i se ofera un ragaz pentru a deplange despartirea de prieteni si familie. Ziua nuntii nu este aleasa intamplator in China, ea trebuie sa corespunda unor semne astrologice astfel incat sa se desfasoare sub auspicii bune. Ceremonia va incepe intotdeauna la jumatatea orei, astfel incat, odata juramintele depuse, noua pereche sa isi inceapa viata in comun in momentul in care limbile ceasului vor urca de la jumatate catre fix, in loc sa coboare de la fix catre jumatate.

America de Nord

Si America de Nord se poate mandri cu o varietate de obiceiuri si traditii, in mare parte ca urmare a influentelor europene. Traditiile de nunta mexicane stau sub semnul cultural al Spaniei si Frantei, insa pe langa aceste influente de data oarecum recenta, in obiceiurile de nunta inca se mai regasesc ecouri ale culturilor stravechi, care merg pana la civilizatiile precolumbiene. Aici, mirii sunt uniti cu ajutorul unui rozariu in timpul ceremoniei, si tot atunci mirele trebuie sa ofere sotiei sale 13 monede din aur pentru a-i garanta acesteia suportul material in noua viata de cuplu. La receptia de nunta, invitatii trebuie sa formeze o figura in forma de inima in jurul cuplului, in timp ce acesta va dansa primul dans ca sot si sotie.

Traditiile canadiene au fost influentate invariabil atat de cele englezesti, cat si cele frantuzesti, reusind insa sa realizeze un melanj reusit intre cele doua culturi europene.

La capitolul influente, Statele Unite se prezinta cel mai bine, intrucat oamenii ajunsi aici din toate colturile lumii au adus cu ei si cultura in sanul carora s-au dezvoltat. Tocmai partea de istorie recenta face ca in aceasta tara obiceiurile de nunta sa fie foarte flexibile, prin urmare, oricat de ciudat este scenariul unei nunti, aici este realizabil. In ultimii ani, la mare moda sunt nuntile intime, care se desfasora in gradina din spatele casei. Traditiile nu reprezinta o trasatura comuna, in mare parte si din cauza faptului ca aici insusi cuvantul "traditie" poate comporta o multime de acceptiuni. Prin urmare, ingaduinta cu care este privita desfasurarea ceremoniilor de casatorie, le permite viitorilor soti sa isi elaboreze propriul scenariu al nuntii, fara a fi conditionati in vreun fel. In vreme ce in alte colturi ale lumii ceremonialul religios al uniunii are un caracter sacru, in Statele Unite perechile au libertatea de a-si scrie singure juramintele prin intermediul carora isi declara dragostea si angajamentul unul fata de celalalt cu propriile lor cuvinte, exprimandu-si sentimentele intr-un mod unic. 

America de sud

In continentul sudic, influentele europene si in mod deosebit cele spaniole se resimt mai puternic decat in oricare parte a lumii, exceptand, bineinteles, Europa. Aspectul religios al nuntilor este deosebit de important si este tratat cu toata consideratia de catre familiile inca ancorate intr-un spirit mai degraba traditional, decat modernist. In Argentina, domnisoarele sau cavalerii de onoare nu au facut niciodata parte din ceremonialul de nunta. Mama mirelui si tatal miresei sunt cei care escorteaza cuplul la biserica si tot ei sunt cei care stau langa acestia in timpul oficierii ceremoniei. O alta traditie locala este ca inelele sa fie schimbate in timpul logodnei si nu in timpul depunerii juramintelor. Conceptul de familie joaca un rol important in viata sociala a Venezuelei, de aceea pretendentul trebuie sa ceara intai tatalui permisiunea de a-i cere fiica in casatorie. In timpul ceremoniei oficiale cele doua familii vor schimba 13 monede din aur, ca un simbol al prosperitatii si al norocului. O alta traditie este ca proaspetii casatoriti sa fuga de la propria petrecere de nunta fara sa anunte pe nimeni, pentru ca norocul sa binecuvanteze uniunea.

Europa

In ceea ce priveste traditiile de nunta de pe "batranul continent", acestea ajung, de cele mai multe ori, sa se piarda in negura timpului. Desi conservarea si perpetuarea lor a cunoscut urcusuri si coborasuri, in ultimii ani s-a observat o revenire la bunele obiceiuri de altadata. Ca si in alte zone ale lumii, traditiile de nunta au rolul de a invoca viata indelungata, fertilitatea, fericirea si prosperitatea. In Cehia, exista obiceiul ca prietenele miresei sa sadeasca un copac in gradina casei acesteia, copac pe care il vor decora cu coji de oua colorate. Credinta spune ca mireasa va trai la fel de mult ca si copacul. Printre obiceiurile referitoare la fertilitate este acela ca un copil sa fie intins in patul viitorului cuplu. Dupa ceremonie, noua familie va sparge farfurii pentru ca numarul de cioburi sa prevesteasca succesul mariajului: cu cat acestea vor fi mai multe cu atat fericirea va fi mai mare.
 
In Ungaria, miresele poarta coafuri elaborate in care ascund boabe de grau, un simbol al fertilitatii, pentru a asigura sanatatea copiilor care vor intregi familia. Acelasi rol il are si un ou ascuns in timpul ceremoniei si spart ulterior.  In Polonia, o  variatie pe tema fertilitatii este intampinarea tinerilor casatoriti de catre parintii lor cu vin si cu paine a carei coaja va fi acoperita de sare. Painea este simbolul indestularii materiale, in vreme ce prezenta sarii le aminteste tinerilor ca viata poate fi si grea uneori, iar vinul este urarea de sanatate si fericire. O tanara mireasa bulgaroaica va arunca peste cap inainte de nunta o farfurie in care se vor afla faina, oua si monede. Daca farfuria se sparge inseamna ca norocul va proteja noua familie. Este, de asemenea, si un semn al fericirii viitoare daca mirele si mireasa pasesc in biserica prima data cu piciorul drept. La inceputul petrecerii, mama miresei va arunca flori in drumul tinerilor casatoriti pentru a le asigura sanatatea, fericirea si puritatea, in vreme ce mama mirelui le va oferi prajituri cu miere pentru ca mariajul sa fie lung si "dulce". In Croatia exista obiceiul ca dupa ceremonie toti invitatii sa inconjoare o fantana de trei ori, simbol referitor la Sfanta Treime, dupa care fiecare trebuie sa arunce cate un mar in fantana, pentru a asigura fertilitatea cuplului.

Una dintre vechile traditii europene care sunt inca respectate si astazi este aceea de a oferi un inel de logodna ca o dovada a bunelor intentii fata de domnisoara curtata. Radacinile traditiei se pierd in negura timpului, insa in anul 860 e.n., Papa Nicolae I a declarat ca nu este de ajuns oferirea unui inel pentru a incheia un angajament de casatorie, ci este necesar ca acesta sa fie din aur, ca o dovada a suportului financiar pe care barbatul il va oferi viitoarei sotii. In 1477, regele Maximilian i-a daruit logodnicei sale, Maria de Burgundia un inel de logodna din aur, impodobit cu un diamant. Se spune ca inca de atunci, diamantele au devenit cele mai bune prietene ale unei femei. Un alt obicei popular in aproape toata lumea, este taierea tortului de nunta, insa putini stiu ca radacinile lui se intind pana in primul secol i.e.n., si a pornit din Italia, unde se obisnuia ca o prajitura sau o paine sa fie rupta deasupra capului viitoarei mirese pentru ca aceasta sa fie fertila.

Facts

De ce se atarna conserve de masina?
Traditia vest-europeana de a lega cutii de conserve in spatele masinii care ii transporta pe proaspetii casatoriti isi are originile in perioada dinastiei Tudor din Anglia. Dupa ce mirele si mireasa urcau in caleasca, invitatii se descaltau si aruncau cu pantofii in aceasta, in credinta ca fiecare lovitura reusita va aduce proaspatului cuplu mult noroc. Cum in zilele prezente nu este o idee prea buna sa lovesti o masina pentru simplul fapt ca pagubele ar putea deveni serioase, si cum nici invitatii desculti nu reprezinta o imagine prea vesela, nuntasii s-au aratat mai practici, limitandu-se la legarea unor inofensive cutii de conserve de spatele masinii.

De ce poarta ghinion ca mirele sa vada mireasa inainte de biserica?
Timp de sute de ani, casatoriile aranjate intre tati si familia mirelui, au reprezentat o reala sursa de emotii pentru ambele parti. Insa pentru a se asigura ca viitorul sot, ales cu grija, nu va da inapoi in fata altarului, uimit de “frumusetea” miresei sale, tatal miresei se asigura ca un val plasat strategic va duce angajamentul la implinire. De aici a pornit credinta ca aduce ghinion ca mirele sa vada mireasa inaintea nuntii, insa nu este foarte clar cine era ghinionistul.

De ce se poarta inelul pe al treilea deget al mainii, denumit dupa aceasta traditie, inelar?
Asezarea verighetei pe al treilea deget al mainii stangi are la origine o credinta din Egiptul antic, conform careia vena dragostei stabilea o legatura directa intre inima si cel de-al treilea deget al mainii stangi. Un inel asezat pe acel deget era cel mai potrivi simbol al dragostei eterne.

De unde vine moda rochiei albe?
Traditia rochiei albe nu este chiar atat de veche pe cat pare si se pare ca va iesi cam sifonata din secolul XXI, atata vreme cat tot mai multe mirese aleg sa poarte o alta culoare in cea mai frumoasa zi a vietii lor.
Regina Victoria a Angliei, care a domnit intre anii 1837 si 1901 a fost cea care a dat tonul acestei mode, atunci cand, cu ocazia casatoriei cu varul ei, Printul Albert, a imbracat o rochie alba decorata cu flori de portocal. Desi in acea perioada, epoca tabloidelor era inca departe, a fost suficient ca un model de eleganta sa faca aceasta alegere, pentru ca moda sa fie lansata si imbratisata de generatiile urmatoare de mirese.Asocierea prezenta a rochiei albe cu puritatea este de fapt o conceptie deviata si adaptata noilor canoane, deoarece in trecut albul era culoarea bucuriei, in vreme ce albastru semnifica puritatea. Inainte ca proverbiala rochie pe care o porti doar o singura data in viata sa existe, miresele se imbracau in ziua nuntii cu cea mai buna rochie pe care o aveau in dulap, chiar daca acesta era neagra.

Ceva vechi, ceva nou, ceva imprumutat, ceva albastru?
O cerinta comuna in ceea ce priveste pregatirile de nunta in Anglia este ca mireasa sa poarte in timpul ceremonialului ceva vechi, ceva nou, ceva imprumutat si ceva albastru. Acest obicei exprimat in rime se refera la o serie de credinte specific englezesti, care au fost exportate si peste ocean, cateva secole mai tarziu. Radacinile se regasesc in epoca victoriana cand, purtate in aceasta combinatie, lucrurile aveau sa aduca miresei mult noroc in noua viata in care pasea. Obiectul vechi este legatura miresei cu familia si trecutul ei, in vreme ce obiectul nou reprezinta noua viata pe care o incepea alaturi de noua familie. Obiectul imprumutat trebuia sa provina de la o femeie care deja avusese succes in mariaj si in acest mod transmitea din norocul sau si noii mirese. Culoarea albastra reprezinta o suita de trasaturi pe care orice viitoare sotie trebuia sa le aiba: credinta, loialitate si puritate.

Care este rolul cavalerului?
Traditia cavalerului de onoare se pare ca a inceput in Germania, iar inceputurile sale sunt departe de inocenta acestei “functii” din zilele moderne. Departe de a fi un moft, cavalerul era o necesitate, iar rolul sau in cadrul alaiului era foarte bine conturat. Daca din diferite motive, mirele nu ajungea la o intelegere cu viitorul socru, acesta isi rapea mireasa. Cavalerul de onoare era complicele si avea rolul de a tine rudele miresei departe de cuplu, pentru a nu impiedica finalizarea ceremoniei. In comparatie cu cavalerii de onoare, rolul domnisoarelor a fost gandit in scopuri mai pasnice, insa departe de a fi inocente. Prezenta lor alaturi de mireasa in alaiul de nunta avea menirea de a scoate in evidenta, prin comparatie, frumusetea si gateala miresei, personajul care se bucura de cea mai multa atentie in ziua nuntii ei.