Magnetismul selenar, inca un mister neelucidat al stiintei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

In prezent nu exista vreun camp magnetic selenar, iar cercetatorii suspecteaza ca Luna a fost intotdeauna prea mica pentru a forma un miez asemanator cu cel al Terrei, care sa genereze un astfel de camp prin circularea metalului lichid. Aceasta premisa a permis unei singure teorii sa explice magnetismul din trecut al Lunii prin succesiuni de campuri magnetice de scurta durata, provocate de undele de soc din urma unor impacturi cu meteoriti. Recent, o echipa de cercetatori de la Institutul Tehnologic din Massachusetts a incercat sa stabileasca istoria magnetica a Lunii cu ajutorul uneia dintre cele mai vechi si mai pure pietre din colectia Apollo.

Studiul a condus la teoria magnetizarii in urma impacturilor cu meteoriti si sugereaza ca singura explicatie alternativa plauzibila este aceea ca Luna, desi mica, ar fi avut intr-adevar, un miez din metal lichid. Mostre ale pietrei, estimata ca avand 4.2 miliarde de ani vechime, indica faptul ca aceasta s-a racit de doua ori in istoria sa, prima oara timp de mai multe milioane de ani si a doua oara, doar pentru cateva mii. “Atunci cand pietrele se racesc, ele raman blocate in campul magnetic din jurul lor. Am identificat doua evenimente de magnetizare in istoria pietrei”, sustine Ian Garrick-Bethell, coordonator al studiului stiintific. “Niciunul dintre evenimete nu s-a consumat rapid, asa cum ar fi in cazul unui camp magnetic cu viata scurta, provocat de un impact. Acest lucru ne face sa credem ca este posibil ca Luna sa-si fi dezvoltat un miez, dar nu avem suficiente date sa sustinem acest lucru cu certitudine”, a completat cercetatorul.

Pe 20 iulie 2009 se implinesc 40 de ani de la aselenizare, 40 de ani de cand omul a pus piciorul pe Luna. Aniverseaza evenimentul alaturi de DESCOPERA.ro.

Sursa: MSNBC