Iluzia banilor

Armin Falk si Bernd Weber, primul economist si al doilea neurolog la Universitatea din Bonn, au incercat sa descopere care sunt procesele neuronale aflate in spatele “iluziei monetare”, examinand activitatea cerebrala a mai multor voluntari in timp ce erau implicati intr-un joc de simulare a activitatilor economice. Mai bine o crestere a salariului cu 3%, dar o inflatie de 5%, sau o scadere cu 2% si preturi stabile? Puterea de cumparare a populatiei in cele doua situatii este identica si totusi majoritatea oamenilor ar opta pentru prima dintre cele doua alternative.

Motivul? Multi oameni percep ca pozitiva o crestere a salariului lor, chiar daca aceasta este apoi anulata de inflatie. Economistii numesc acest fenomen “iluzie monetara” si de multe ori afirma ca nu ar trebui sa existe, avand in vedere ca in cele din urma puterea de cumparare ramane neschimbata. Rezultatul studiului cercetatorilor germani a aratat insa faptul ca efectul iluziei monetare se naste la nivel cerebral: reprezentarea utilizata de creier in ceea ce priveste banii nu este reala, ci de tip nominal, cu alte cuvinte, este foarte usor sa te lasi sedus de sume cu multe zerouri.

• Cum vor influența schimbările climatice agricultura românească?
• Cât va cheltui Polonia pentru a-și fortifica frontiera cu Belarus și Rusia?

Sursa: La Repubblica

CITESTE SI:

• Banii nu aduc fericirea, dar siguranta financiara – da
• Banii sau piata?
• Virusul si banii