Reclama si comert in vechiul Bucuresti

La scara istorica, formarea gusturilor si apoi manipularea lor
s-a putut infaptui prin manevrarea abila a unor succesiuni de
imagini la care, dincolo de imaginatie, trebuia pusa in valoare
deplina si tipul de investitie. Numele firmei devine renume prin
armonizarea fatadei cu un slogan comercial care trebuie sa
capteze, sa convinga si sa fidelizeze cumparatorul. Numele firmei
este adesea retinut dupa ineditul fatadei, datorita ingeniozitatii
formelor, detaliilor, stucaturilor, feroneriilor, culorilor. Apoi
vin numele, sloganul, reclama.\

Se stie cum trebuie sa arate o cafenea sau o pasmanterie, o
barbierie sau o ceaprazarie, fatada unei banci sau intrarea intr-un
hotel. Astfel s-a nascut ideea de design si prin acesta s-a
dezvoltat o continua competitie catre variatie, pentru a deosebi un
tip de investitie de alta. Investitia in istorie a fost intotdeauna
si o chestiune de atitudine, sustinuta printr-o imagine eficient
construita: reclama. Reclama nu are doar scopul de invitare, de
captare a bunavointei, un ante factum convingator sau atragator. Ci
mai are si rolul de a educa prin informare cat mai completa si
pertinenta asupra tipului de magazin si varietatii produselor sale
atat de folositoare in toate zilele. Adesea, in trecut, multe
dintre reclame descriau gama produselor comercializate sau
fabricate dar si importanta lor in viata cumparatorului. Era
dialogul anticipat care se consuma aproape intotdeauna intre
cumparator si vanzator sau negustor, in interiorul magazinului.

• Céline Dion a dezvăluit că face terapie 5 zile pe săptămână și se antrenează „ca un…
• Patru sulițe aborigene, returnate Australiei după 250 de ani

Astazi reclama doar invita, adesea agresiv, cu o informare
laconica, folosind mai mult manevrarea unor simboluri stilizate
decat cuvantul scris, chiar redus la un slogan, cel putin atractiv
prin originalitate. Adrian Majuru este cercetator la Muzeul
Municipiului Bucuresti si coordoneaza Muzeul Dr. Nicolae Minovici.
Este autorul mai mulor carti despre Bucuresti, precum Bucurestiul
mahalalelor sau periferia ca mod de existenta (Compania 2003) si
Bucuresti. Povestea unei geografii umane (Institutul Cultural
Roman, 2008). In sfera preocuparilor sale se afla si zona de
underground urban. Intre alte titluri publicate, amintim aici
selectiv Copilaria la romani (Compania, 2006), Familia Minovici –
univers spiritual (Institul Cultural Roman 2007) si Destin valah in
ilustratii si 101 texticulete (Paralela 45, 2009). In prezent,
coordoneaza seriile „Antropologia urbana” si „Periferii nocturne”
la Editura Paralela 45.

cu Adrian Majuru

Data: 23 februarie, 18:30
Taxa: 30 ron – adulti /25 ron – elevi, studenti
Loc: Restaurant Capsa (intrarea din Calea Victoriei)
Inscriere la – [email protected]