Misteriosul paradox al scarii Penrose din “Inception”

Descopera

Publicat: 11.08.2010

Ultimul film realizat de talentalul regizor Christopher Nolan, “Inception” (“Inceputul”) cu Leonardo DiCaprio, Ken Watanabe si Joseph Gordon Levitt in rolurile principale, este un science fiction aclamat de critici si cu mare priza la public, care se foloseste de o serie de concepte filosofice, logice sau medicale mai putin cunoscute. Unul dintre acestea este paradoxul scarilor Penrose.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Scarile Penrose apar in doua secvente din film. Prima oara,
personajul interpretat de DiCaprio, Dom Cobb, un « extractor » care
intra in visele si subconstientul altor oameni pentru a obtine
informatii secrete, ii explica lui Ariadne (Ellen Page), arhitecta
lumii de vis in care sunt captate victimele lui Cobb, modul in
care, printr-o scara Penrose, poate pacali personajele onirice care
populeaza subconstientul uman. A doua oara, intr-una dintre cele
mai spectaculoase secvente din „Inception”, partenerul lui Cobb,
Arthur (Joseph Gordon Levitt) scapa de un urmaritor, folosindu-se
de o aplicatie a scarii Penrose. Ce este, asadar, misteriosul
paradox al scarii Penrose?

Scara Penrose este un obiect imposibil creat de Lionel Penrose si
fiul sau Roger. Lionel Sharples Penrose (1898 – 1972) a fost unul
dintre cei mai reputati medici din Marea Britanie si, de asemenea,
genetician, matematician si sahist. Penrose a fost printre primii
cercetatori din lume care au analizat legatura dintre retardul
mintal si genetica si modul in care aceasta afectiune se transmite
peste generatii. Roger Penrose (n. 1931) este un celebru
matematician si fizician britanic, lucrarile sale revolutionare
despre intelegerea universului conferindu-i prestigiosul premiu
Wolf, impartit in 1988 cu
alt fizician celebru – Stephen Hawking. Lionel
si Roger Penrose (stanga si dreapta, foto jos) au creat scara
Penrose intr-o dupa-amiaza de duminica, in vreme ce serveau un
cocktail.

Scara Penrose este o reprezentare bidimensionala a unei scari in
care scarile fac patru intoarceri in unghiuri de 90 de grade, pe
masura ce urca si coboara intr-o bucla continua, astfel incat o
persoana ar putea sa urce la nesfarsit scara Penrose fara a ajunge
mai sus. Asa ceva este, evident, imposibil in 3 dimensiuni – figura
bidimensionala ajunge la acest paradox printr-o perspectiva
distorsionata, o denaturare a realitatii care creaza
iluzia optica. Una ditre cele mai cunoscute
lucrari artistice care foloseste scara lui Penrose este litografia
« Ascending and Descending » a artistului plastic olandez Maurits
Cornelis Escher (1898 – 1972), in care paradoxul este incorporat pe
acoperisul unei manastiri in care calugarii urca si coboara la
nesfarsit.