Prima pagină Maratoanele Descopera Descoperă Misterele Universului

Stephen Hawking - Originea scandaloasa a Universului

09.28.2010 | ● Vizualizări: 10025
Stephen Hawking - Originea scandaloasa a Universului     Stephen Hawking, Morgan Freeman, mistere, misterele universului, univers, calatoria in timp, big bang, creationism, extraterestri, incredibil, Discovery Channel, Discovery Science + zoom
Galerie foto (9)

La o prima vedere, nu pare a fi nicio legatura intre un subiect atat de vast si stiintific precum teoria Big Bang-ului si notiunea degradanta de scandal. In ultimii 20 de ani, controversatul om de stiinta Stephen Hawking a dat, insa, nastere unor adevarate scandaluri internationale cu repercursiuni deopotriva in mediul stiintific si in cel religios. Vazut de unii drept un Einstein al zilelor noastre, iar de altii drept un cercetator lipsit de spiritualitate si avid de atentia mass media, Stephen Hawking are meritul de a fi provocat societatea in sensul cel bun. Anume acel sens care ridica probleme si intrebari esentiale omului modern cucerit de consumism si indiferent, in egala masura, fata de stiinta sau religie.

Povesti despre Inceput

Din timpuri imemoriale omul s-a intrebat cu privire la originea, dimensiunea si destinul Universului. La inceput, pe post de suport al religiilor primitive si naive, notiunea de Univers, de spatiu nemarginit al Cosmosului din imaginatia oamenilor, era asociata intotdeauna conceptului de Cer. Mai tarziu, simbolismul lumii, cu cele trei niveluri ale ei: ceresc, terestru si infernal, corespundea cu trei niveluri de existenta, sau trei moduri de activitate spirituala.

In privinta intrebarilor referitoare la originea Universului, miturile primordiale, transformate mai tarziu in curente spirituale si religii, sustineau ideea centrala al unui mare Nimic din care tot si toate au izvorat din porunca divina.

Foarte bizar si interesant in acelasi timp, toate miturile si legendele Creatiei prezente la majoritatea culturilor si civilizatiilor umane arhaice de pe diverse continente, insista asupra notiunii de nimic initial, din care s-au format lumile vazute si nevazute, Pamantul, Luna si stelele. Actionate de o esenta divina, un animal-stramos mitic sau un Cuvant atotputernic (precum in cazul Bibliei), fortele creatiei au dat nastere Universului... marginit, pare-se, doar de imaginatia oamenilor.

Nemultumiti cu explicatiile date de mitologie si religie, oamenii de stiinta, in speta fizicieni, chimisti si matematicieni, s-au concentrat atat asupra originilor Universului, cat si in problema dimensiunilor sale, de abia din secolul XX.

Teoria Big Bang a fost emisa de catre... un preot crestin!

Spre surprinderea celor care isi inchipuie ca Religia si Stiinta se plaseaza dintotdeauna intr-un conflict taios si se afla pe pozitii antagoniste in privinta obtinerii Cunoasterii, cel care a emis si sustinut pentru prima oara ipoteza Big Bang-ului a fost un abate romano-catolic: monseniorul Georges Lemaître (1894 - 1966), preot belgian si, in acelasi timp, profesor de fizica si astronomie al Universitatii Catolice din Louvain.

Georges Lemaître & Albert Einstein

Corect, Big Bang este o teorie stiintifica si, in acest context, depinde de observatii si masuratori directe. Insa, teoria in sine, prin implicarea sa asupra originii realitatii, a fost dintotdeauna alimentata de concepte teologice si filozofice (bunaoara, in urma cu 2300 si ceva de ani, Aristotel propunea conceptul de Motor Prim, care sta la originea tuturor lucrurilor).

In anii 1920-1930, majoritatea astronomilor inca sustineau faptul ca Universul este etern prin definitie, neavand un inceput care poate fi urmarit in timp sau delimitat sub formula unei perioade istorice. Ei credeau ca originea Timpului, sustinuta de teoria Exploziei Initiale, importa abuziv concepte religioase in stiinta fizicii.

Adversarii teoriei Big Bang-ului ridicau drept motiv principal al respingerii lor faptul ca teoria in sine fusese emisa si sustinuta de catre (culmea!) monseniorul Lemaître. Paradoxal, teoria acestuia a gasit acceptare si sustinere in sanul Vaticanului, chiar de la cel mai inalt nivel. Papa Pius al XII-lea a declarat, pe data de 22 noiembrie 1951, cu ocazia intalanirii membrilor Academiei Pontificale de Stiinte, ca teoria Big Bang-ului este in concordanta cu toate conceptele romano-catolice referitoare la Creatie.

Conform lui Lemaître, teoria originii Universului, lansata initial sub numele de "Ipoteza a Atomului Primordial", se bazeaza pe teoria relativitatii lansata de Albert Einstein, cu accent pe omogenitatea si izotropia spatiului. Ecuatia din spatele teoriei a fost formulata de catre matematicianul rus Alexander Friedmann (1888 - 1925).

"Matematicianul rus Alexander Friedmann a presupus ca Universul evolueaza. El a pornit de la o ecuatie a lui Einstein si a gasit o solutie superba, conform careia Universul se afla in continua expansiune. Daca un astfel de lucru este adevarat, a concluzionat George Lemaître cativa ani mai tarziu, Universul si-a avut originea intr-un punct: Big Bang. Pe care nu Lemaître l-a numit Big Bang, ci oamenii care radeau de el. Lemaître era un preot catolic si presupunea ca acest punct ar fi reprezentat inceputul creatiei lui Dumnezeu. La ora actuala, dispunem de un instrument pentru determinarea geometriei Universului. Conform masuratorilor de pana acum, Universul este plat: Euclid avea dreptate. Lemaître a presupus ca, daca Universul se afla in continua expansiune, atunci ar trebui sa putem vedea cum se mareste. Adica, punand sub observatie galaxiile, sa le vedem cum se indeparteaza." declara, in exclusivitate pentru DESCOPERA, Maurizio Tomasi, astrofizician la Institutul de Cercetari Astrofizice din Milano.

Friedmann & Hubble

In anul 1929, celebrul astronom american Edwin Hubble (1889 - 1953), in cinstea caruia a fost botezat la fel de celebrul telescop spatial, a confirmat - dintr-o perspectiva eminamente stiintifica, ipoteza lui Lemaître din 1927. Hubble a descoperit si confirmat existenta celorlalte galaxii din Univers (in afara de cea a nostra) si a dat Legea care-i poarta numele, bazata pe efectul observabil in modificarea spectrului electromagnetic al galaxiilor. Acesta stabilea o proportionalitate intre variatia spectrului electromagnetic al unei anumite galaxii si departarea aceateia de Pământ. Aceasta proportionalitate a definit si a masurat corect expansiunea universului.

Din acel moment, teoria Big Bang-ului a fost acceptata de intreaga comunitate stiintifica si a avansat extraordinar de mult in aplicatii si detalii, odata cu progresele tehnologice care au permis o dezvoltare fara precedent a stiintei astronomiei, alaturi de o sondare fascinanta a abisurilor nesfarsite ale Universului.

Teoria Big Bang-ului depinde de doua mari presupuneri: universalitatea legilor fizicii si Principiul Cosmologic. Acesta din urma sustine ca, pe scara larga, Universul este concomitent omogen si izotropic. Cele doua presupuneri au aparut, initial, sub forma de postulate, dar in prezent se fac mari eforturi pentru a fi ambele demonstrate. Spre exemplu, prima presupunere a fost probata prin observaratii care arata ca cea mai mare deviatie posibila a structurilor constante asupra varstei Universului este de ordinul 10 la puterea -5. De asemenea, Relativitatea Generala a trecut testele stringente la scara Sistemului nostru Solar si a stelelor binare, in timp ce extrapolarea scarilor cosmologice a fost validata prin succese empirice.

Conform modelului Big Bang, intregul Univers se afla, initial, intr-o stare amorfa, extrem de fierbinte si densa, stare care s-a expandat rapid, racindu-se din acel moment pana in prezent, cand se dilueaza si continua sa se extinda. Cele mai performante masuratori efectuate la nivelul anului 2010 sustin ca Big Bang-ul s-a produs in urma cu circa 13,7 miliarde ani in urma. Cu sau fara voia noastra, teoria Big-Bang ramane cea mai cuprinzatoare si detaliata explicatie probata prin dovezi si observatii stiintifice despre originea Universului.

Revolta lui Hawking fata de Dumnezeu

Viata, personalitatea si ideile fizicianului Stephen Hawking sunt extrem de cunoscute la ora actuala, profesorul ajungand, probabil fara voia lui, sa fie cel mai celebru fizician din lume. Apreciat de o parte a lumii stiintifica pentru ipotezele sale originale si inovatoare asupra fizicii, profesorul britanic este puternic contestat de alti oameni de stiinta la fel de prestigiosi. De asemenea, in ultimul timp, Stephen Hawking a cazut victima unor atacuri furibunde din cauza declaratiilor si opiniilor sale transante. Totul a pornit de la parerea lui Hawking depre faptul ca Dumnezeu nu exista, iar Universul s-a format de la sine, cu de la sine putere.

Intr-o carte provocatoare intitulata "The Grand Design", scrisa in colaborare cu fizicianul american Leonard Mlodinow si aparuta pe data de 9 septembrie a anului curent, profesorul Stephen Hawking afirma ca fizica moderna ca stiinta nu trebuie sa lase niciun loc lui Dumnezeu in ecuatia aparitiei Universului, iar stiinta poate explica singura originea tuturor lucrurilor.

Hawking & Mlodinow

Lucrarea examineaza istoria cunoasterii stiintifice asupra Universului, pornind de la grecii ionieni care credeau ca natura lucrurilor este data de legi, nu de vointa zeilor. Apoi, Hawking aduce aminte de lucrarile lui Nicolaus Copernic, printre primii si cei mai mari sustinatori ai ipotezei ca Pamantul nu se afla in centrul Universului si il contrazice pe sir Isaac Newton care era convins ca Universul a fost creat de Dumnezeu, neputand apare de la sine din haosul primordial. Partea centrala a lucrarii este data de teoria mecanicii cuantice si de teoria relativitatii - cele doua explicand practic cum Universul a fost creat din nimic. "Pentru ca exista legi asemenea celei a gravitatiei, Universul se poate autocrea din nimic. Creatia spontana este motivul pentru care mai degraba exista ceva decat nimic, motivul pentru care Universul si oamenii exista. Nu este nevoie sa-l invocam pe Dumnezeu pentru a pune Universul in miscare". De asemenea, sustinand Teoria-M, autorii afirma ca la fel cum Pamantul este una dintre planetele sistemului nostru solar, iar Calea Lactee una dintre numeroasele galaxii din Univers, intregul Univers in care ne aflam poate fi un univers din multe altele (sau din Multivers). Urmand acest rationament, in ultimele pagini ale cartii, autorii afirma ca cateva dintre universurile Multiversului pot sustine viata, care nu este apanajul exclusiv al Pamantului.

Ultima lucrare a lui Hawking a prins foarte bine in presa tabloida, dar a primit critici mixte din partea comunitatii stiintifice. I se reproseaza lui Hawking mai ales duplicitatea in privinta tratarii problemelor esentiale: in 1988, in volumul care l-a facut celebru, "Scurta Istorie a Timpului", fizicianul afirma - implicit - ca Dumnezeu exista, iar el accepta rolul Divinitatii in crearea Universului: "Daca vom descoperi vreodata o teorie completa si inatacabila de la inceput la sfarsit, aceasta va deveni triumful suprem al ratiunii umane, pentru ca din acel moment vom cunoaste cum functioneaza mintea lui Dumnezeu".

Stephen Hawking isi pastreaza alte opinii neschimbate, fizicianul reafirmandu-si entuziastul pentru teoria mai multor universuri paralele si sustinand ca Multiversul se poate constitui intr-un adevarat "Sfant Graal" care poate explica la un moment dat orice notiune a universuluim cunoscut: "Teoria-M este nimic altceva decat teoria unificata pe care Einstein spera sa o descopere. Faptul ca noi, oamenii, care suntem in esenta noastra o alcatuire de particule fundamentale din Natura, am fost capabili sa ajungem atat de aproape de intelegerea legilor care ne guverneaza atat pe noi, cat si intregul Univers, este un mare triumf".

Contestatarii lui Hawking

Intre cei mai pertinenti critici ai lui Hawking se numara urmatorii:

Craig Callender, in New Scientist, se declara neconvins de felul inconsistent in care Hawking sustine Multiversul: "Teoria-M este o ciorna departe de a fi verificata si completa - ceea ce nu-i impiedica pe autori sa afirme ca prin intermediul acesteia se poate explica misterul esentei Universului. Un non-sens!".

Paul Davies, intr-un articol aparut in The Guardian, afirma ironic ca legile Metaversului, asa cum sunt ele enuntate de Hawking: eterne, imuabile si transcendente - care exista pur si simplu si trebuie acceptate ca atare sunt identice cu atributele lui Dumnezeu.

Dr. Marcelo Gleiser, intr-un articol intitulat "Hawking si Dumnezeu: o relatie intima" afirma ca invocarea unei teorii a teoriilor este inconsecventa cu insasi natura fizicii - o stiinta empirica bazata pe descoperirea graduala a unor informatii din ce in ce mai complexe. "Pentru ca nu vom avea niciodata instrumente capabile sa masoare intregul Univers, nu putem fi vreodata siguri ca am descoperit o teorie finala."

In sfarsit, fizicianul Peter Woit de la Universitatea Columbia il acuza pe Hawking ca a formulat postulatul "Dumnezeu nu este necesar" doar ca pe un instrument de marketing, pentru a-si face publicitate cartii, iar John Horgan de la Scientific American demonstreaza magistral cum tocmai Teoria-M este un argument in favoarea existentei lui Dumnezeu. Cercetatorul face apel la "problema restaurantului lui Alice", o referire la un vers dintr-o veche melodie folk americana: "Poti avea tot ceea ce-ti doresti in restaurantul lui Alice". Horgan afirma ca: "o teorie care le prezice pe toate, nu prezice, de fapt, nimic", iar intr-un Multivers, o infinitate de universuri practic, nu este exlus ca niciunul, unul sau chiar toate sa fie create de Dumnezeu.

Cele de mai sus au fost puncte de vedere avizate, venite din sanul comunitatii stiintifice. Presa tabloida speculeaza ca Hawking incepe, pur si simplu, sa-si piarda mintile, datorita numeroaselor boli de care sufera din tinerete, precum si a situatiei cumplite in care este obligat sa isi duca existenta.

Alte critici vin din partea unor autoritati cu formatie filozofica sau religioasa, care il acuza pe Hawking de interpretari puerile asupra religiei, faimosul fizician neavand nici cele mai elementare notiuni teologice atunci cand isi da cu parerea la modul ultimativ asupra religiei. Opiniile fizicianului au starnit, dupa cum era de asteptat, numeroase furtuni printre reprezentatii celor trei mari religii monoteiste: in Anglia natala, reprezentantii acestora s-au aflat in aceeasi tabara, uitand de diferentele teologice, istorice si culturale care-i despart.

Liderul Bisericii Anglicane, arhiepiscopul Rowan Williams a iesit la rampa ironizandu-l pe fizician: "Credinta in Dumnezeu nu se axeaza pe explicarea modalitatilor prin care lucrurile se inlantuiesc in Univers, ci se refera la convingerea ca exista o inteligenta superioara care este la baza tuturor lucrurilor si de care depinde intregul Univers".

Rabinul sef, Dr. Jonthan Sacks, a dat o replica asemanatoare, clericul iudaic afirmand ca: "Stiinta tine de explicatii, iar explicatiile mintii omenesti sunt limitate si, de multe ori, gresite. Religia tine de interpretare... Biblia, pur si simplu, nu este interesata de felul in care Universul a luat nastere. In fond, Dumnezeu este absolut si atotputernic, din acest motiv El poate crea Universul intr-o infinitate de cai diferite sau dupa o singura reteta".

Ibrahim Mogra, imam si membru al Consiliului Musulmanilor din Marea Britanie nu se lasa mai prejos: "Ma minunez uitandu-ma la atatia oameni respectabili care sunt convinsi ca profesorul Hawking este cea mai luminata minte din lume. Atat de inteligent, si totusi nu poate vedea creatia si maretia lui Dumnezeu in orice lucru, mai ales in Universul cel nemarginit? Daca ne uitam pur si simplu la Univers, observam ca cineva l-a creat sub aceasta forma si nu alta. Acel cineva este Dumnezeu".

In loc de concluzii

Odata cu acceptarea faptului ca Big Bang-ul a devenit paradigma dominanta a cosmologiei actuale, teologii, liderii religiosi si credinciosii de rand au reactionat in moduri diferite fata de teoria in cauza. Unii au acceptat evidentele stiintifice ca atare, fara a-si pune alte intrebari, altii au incercat sa impace teoria cu propriile convingeri religioase.

In prezent, savantii se vad coplesiti de aparitia informatiilor din ce in ce mai detaliate referitoare la existenta sau inexistenta asa-numitei energii neagre si materii neagre, notiuni care ar putea schimba radical tot ce stim despre Big Bang si modul in care acesta s-a propagat. In functie de ceea ce stim pana acum despre energia neagra, se contureaza doua scenarii: fie Universul va atinge o dimensiune maxima, dupa care va cadea in colaps, fie expansiunea sa nu se va opri niciodata, iar Cosmosul va deveni infinit in adevarata acceptiune a termenului. O teorie de ultima ora care a pus pe jar comunitatea stiintifica mai afirma ca chiar daca dimensiunea spatiala a Universului este nelimitata, la un momentdat timpul se va opri.

Intreaga desfasurare a evenimentelor ne arata, de fapt, cat de putine stim despre lumea in care traim, dar si - mai grav! - ca aproape tot ceea ce sustinem ca cunoastem se bazeaza pe scenarii, supozitii, ipoteze si teorii niciodata demonstrate (sau demonstrabile) in totalitate. Cum am aparut? Incotro de indreptam? Va muri vreodata Universul? Exista alte Universuri in afara de cel in care ne aflam? Putem macar sa parcurgem cu mintea vastitatea cosmica? Avem instrumentele necesare? Sau capacitatea noastra mentala este incapabila pentru o asemenea calatorie?

Aici se termina stiinta, iar toate raspunsurile argumentate empiric dispar in fata conceptului de Infinit si a celui de Sfarsit fara Inceput. Ironic si paradoxal, indiferent de ce parte a baricadei ne-am afla, pusi fiind in fata grandorii si misterelor Universului care ne inconjoara, ajungem intr-o postura de credinta care este (cel putin in manifestare) eminamente religioasa.

*

CONCURS

CREZI CA EXISTA UN SINGUR UNIVERS SAU O MULTITUDINE DE UNIVERSURI?
Raspunde la intrebarea etapei de concurs, prin comentarii la acest articol, pana luni 4 octombrie. Autoarea sau autorul celui mai interesant si bine argumentat raspuns, va fi premiat(a) de catre DESCOPERA.ro si Discovery Romania cu unul dintre cele 5 telescoape SkyWatcher pe care vi le oferim in cadrul acestui maraton.
Afla aici detalii despre concurs!

Marea calatorie a descifrarii misterelor Universului a inceput! Revino maine pentru a afla daca suntem singuri in Univers si urmareste, in octombrie, doua seriale de exceptie marca Discovery!

*

"Universul vazut de Stephen Hawking" va avea premiera: sambata, 2 octombrie, la ora 21.00, pe Discovery Channel, urmand ca restul episoadelor sa fie difuzate pe Discovery Science, in fiecare duminica, incepand cu 10 octombrie, de la ora 21.10. "Universul văzut de Stephen Hawking" ne solicită imaginaţia până la limita universului cunoscut. Cel mai celebru om de ştiinţă încă în viaţă explorează splendoarea şi măreţia stelelor şi planetelor, galaxiilor şi supernovelor care modelează şi populează cosmosul. Primul episod, "Povestea tuturor lucrurilor", relatează cea mai controversată poveste din lume - istoria Universului, începând cu energia uluitoare generată de Big Bang până la sfârşitul omenirii; in vreme ce celelalte episoade exploreaza ipoteza existentei extraterestrilor si controversata teorie a calatoriei in timp.

*

"Morgan Freeman si spatiul cosmic" va avea premiera luni, 4 octombrie, la ora 21.10, pe Discovey Science. Actor premiat cu Oscar şi pasionat de investigarea spaţiului cosmic, Morgan Freeman este producătorul executiv, prezentatorul şi naratorul acestui serial care explorează cele mai mari mistere ale Universului din perspectiva omului obisnuit. De la cele mai recente realizări ale NASA şi ale unor mari companii private, până la cele mai noi teorii formulate de oameni de ştiinţă şi cercetători, această serie studiază găurile negre, colonizarea planetelor, teoria şirurilor şi multe altele.

Autor: Nicu Parlog