Cum ne poate „înnebuni” pisica pe care o ţinem în casă?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Parazitul Toxoplasma gondii este un protozoar care se găseşte în excrementele de pisică. Este foarte periculos pentru femeile gravide şi pentru persoanele cu imunitate redusă.

Persoanele sănătoase care vor contacta acest parazit vor avea doar simptomele unei răceli, iar apoi Toxoplasma gondii va rămâne în stare latentă în celulele lor cerebrale.

Totuşi, acest parazit latent nu este chiar inofensiv, crede Flegr. El poate modifica legăturile dintre neuroni, schimbând astfel răspunsul normal în situaţii limită, atitudinea faţă de alţi oameni sau preferinţele pentru unele mirosuri sau gusturi.

Jaroslav Flegr crede că persoanele infestate cu Toxoplasma pot provoca accidente auto sau pot dezvolta boli psihice grave, cum ar fi schizofrenia, iar în cazuri grave îi poate determina pe bolnavi să se sinucidă.

Astfel, banalul protozoar poate fi responsabil de peste 1 milion de victime anual, la fel de mult ca malaria, crede Flegr.

Teoria lui nu este însă foarte cunoscută şi mulţi savanţi sunt reticenţi să accepte că personalitatea unui om poate fi influenţată de un banal parazit, spune Flegr.

Cu toate acestea, studii recente realizate de cercetători britanici arată că parazitul poate influenţa comportamentul unor specii.

De exemplu, şoarecii infestaţi devin atraşi de pisici, în loc să se teamă de ele şi astfel ajung victime sigure. Mecanismul care controlează emoţiile primare – frica, anxietatea şi dorinţa sexuală este perturbat.

Pe un principiu similar acţionează virusul turbării. Pentru a se transmite mai departe, el provoacă o criză de agresivitate la animalul bolnav şi migrează din creier spre salivă, astfel că prin muşcătură virusul va fi transmis unei alte gazde.

Oamenii pot contacta parazitul Toxoplasma gondii prin contactul cu fecalele de pisică, prin consumarea apei potabile infestate, a legumele nespălate sau a cărnii crude sau incorect preparate.

Ajuns în corpul unui om, parazitul va dori să ajungă din nou într-o pisică, pentru că doar în acest animal el se poate reproduce. Atunci începe să manipuleze comportamentul omului, crede Flegr.

Biologul a realizat experimente pe studenţii săi, dintre care unii erau infestaţi cu parazitul, iar alţii nu erau. Tinerii au completat teste de perosnalitate şi au participat la experimente pentru a li se observa viteza de reacţie.

Studenţii infestaţi cu parazitul au avut o viteză de reacţie mult mai redusă. Bărbaţii bolnavi erau mai introvertiţi, mai suspicioşi decât cei sănătoşi şi nu doreau să respecte regulile impuse.

Femeile infestate erau exact opusul bărbaţilor: deveniseră mai sociabile, mai supuse şi mai interesate de propria lor imagine.

Rezultatele erau aşa de ciudată că Flegr a crezut iniţial că este o eroare, aşa că a repetat experimentele şi pe alte categorii de subiecţi. Datele au fost similare.

Biologul nu înţelege încă de ce femeile şi bărbaţii infestaţi se comportă aşa de diferit. Este posibil ca parazitul să provoace o stare sporită de anxietate şi aceasta să determine comportamentul diferit, fiind ştiut că femeile şi bărbaţii reacţionează diferit în asemenea situaţii.

Două studii realizate de cercetătorii turci arată o legătură între accidentele rutiere şi acest parazit, iar numărul persoanelor infestate la novel mondial este de aproximativ o treime din populaţie.

Sursa: The Atlantic