Home » D:News » Cu ce se hrănesc de fapt ciupercile? Descoperire neaşteptată despre o ciupercă mult consumată la noi în ţară

Cu ce se hrănesc de fapt ciupercile? Descoperire neaşteptată despre o ciupercă mult consumată la noi în ţară

Cu ce se hrănesc de fapt ciupercile? Descoperire neaşteptată despre o ciupercă mult consumată la noi în ţară
Publicat: 09.02.2015
Ciupercile Pleurotus ostreatus – păstrăvi de fag –, foarte mult cultivate şi consumate şi la noi în ţară, au un „secret întunecat”: se hrănesc cu păianjeni şi viermi nematozi. Modul în care digeră ciupercile aceste animale implică un proces prezent şi în corpul uman, un mecanism prin care organismul se protejează împotriva infecţiilor şi a cancerului.

Pentru a digera nevertebratele cu care se hrănesc, ciupercile Pleurotus ostreatus folosesc  anumite proteine care perforează membrana celulară a prăzii. Acelaşi mecanism este folosit de celulel sistemului nostru imunitar, pentru a distruge bacteriile, dar şi anumite celule umane, în cazul în care acestea sunt infectate sau prezintă modificări canceroase. 

Mecanismul a fost descris într-un studiu realizat de specialişti de la ARC Imaging Centre, din cadrul Monash University, Melbourne, şi Birkbeck College, Londra, rezultatele cercetărilor fiind publicate în jurnalul PLOS Biology .

Cu ajutoul unor tehnici avansate de microscopie, cercetătorii au putut vizualiza direct acţiunea unei proteine numite pleurolizină, care „găureşte” membranele celulare animale (ale celulor din corpul nevertebratelor ce constituie hrana ciupercii), fie omorând direct celulele, fie deschizând calea pentru pătrunderea altor proteine care vor distruge celula. 

Molecula de pleurolizină se mişcă într-un mod precis, modificându-şi configuraţia tridimensională prin deplierea şi apoi replierea lanţului de aminoacizi, astfel reuşind să perforeze membrana celulei animale. 

La om există proteine similare, întra care una, numită perforină, despre care se crede că acţionează în mod asemănător. 

Înţelegerea acestui mecanism ar putea permite şi manipularea lui în scopuri practice, în medicină, agricultură, inginerie genetică, nanoinginerie.

Potenţiale aplicaţii ar putea fi:

  • atenuarea răspunsului imun la persoanele care suferă de boli autoimune
  • blocarea unor mecanisme care permit unor bacterii patogene, precum Listeria, să scape de atacul celulelor imunitare 
  • blocarea procesului de invadare a celulelor hepatice de către parazitul malariei
  • introducerea unor proteine de acest tip la anumite plante cu importanţă economică, pentru a le ajuta să reziste atacului dăunătorilor, reducând astfel necesarul de pesticide

Sursa: Science Daily

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă