Probleme după restaurarea castrului roman de la Alba Iulia

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Comisia LIMES are rolul de a monitoriza siturile arheologice constituente ale Frontierei Imperiului Roman – vestigii situate pe teritoriul actual al României, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Lucrările de restaurare şi conservare, efectuate în ultimii ani în Alba Iulia, au avut în vedere următoarele obiective antice: una din porţile castrului – Porta principalis dextra, o mică porţiune din drumul principal al fortificaţiei – Via principalis, împreună cu câteva structuri aferente şi o parte din clădirea comandamentului – Principia.

Potrivit declaraţiei Comisiei Naţionale LIMES, publicată pe site-ul Ministerului Culturii, structura originară a monumentelor pare să nu fie afectată, însă nivelul de la care au fost reconstituite zidurile romane nu este reprezentat unitar.

De asemenea, zidurile sunt reconstituite în chip variat, la Via principalis şi Principia utilizându-se blocuri de piatră buciardată, fapt care nu are suport ştiinţific. Aşadar, sunt necesare explicaţii sau diferenţieri clare ale structurilor originale, antice, de cele moderne, sugerează experţii LIMES.

Totodată, specialiştii spun că reconstituirile nu reflectă omogenitatea şi integritatea monumentelor reprezentate, element esenţial pentru design-ul urban şi organizarea spaţială a sitului antic, astfel încât să poată fi încadrate în criteriul nr. II al UNESCO stabilit pentru Frontiers of the Roman Empire.

Potrivit documentului, intrarea prin poarta castrului se făcea prin două culoare, fiind reconstituite parţial două arcade, din nou într-o tehnică de construcţie diferită faţă de cea originală, aspect care trebuie explicat clar. Totodată, în zona drumului Via principalis sunt refăcute zidurile unor structuri diferite, poate chiar din faze distincte, dar fără explicaţii clare.

”În zona clădirii comandamentului (Principia), intrarea laterală în basilica, situată în faţa încăperilor acoperite cu o structura modernă, este nerealistă, fiind executată din nou fără suport ştiinţific. Statuile de bronz ale unor împăraţi romani, deşi de bună calitate, se apropie mai mult de replici medievale. Or, nici poziţia acestora nu reflectă realitatea arheologică, cu atât mai puţin pe cea istorică, ci dimpotrivă induc publicului o impresie nefundamentată pe argumente ştiinţifice, chiar dacă poate fi înţeles până la un punct scopul educativ pentru care acestea vor fi fost amplasate”, potrivit declaraţiei.

Lapidariul roman organizat în aer liber este impresionant prin valoarea ştiinţifică a materialului epigrafic, însă se degradează din cauza vremii.

”Atragem atenţia că piesele sunt supuse unui proces accentuat de degradare din cauza schimbărilor climatice şi prin urmare este recomandabilă protejarea cât mai urgentă a acestora, preferabil într-un spaţiu închis, sau expunerea unor replici”, transmite Comisia Naţională LIMES.

Totodată, experţii comisiei sugerează ca pentru viitoarele proiecte de punere în valoare a monumentelor să fie implicaţi în mod nemijlocit specialiştii în domeniu, arheologii experţi cu specializare pentru arheologie clasică, în primul rând cei ai Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, ţinându-se cont de standardele internaţionale privind restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a monumentelor, adoptate şi de România.

Directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că, în principiu, experţii LIMES au dreptate, iar lucrările castrului roman au nevoie de explicaţii amănunţite pentru a fi pe înţelesul turiştilor şi localnicilor.

”În principiu, din ce am văzut în declaraţie, au dreptate. Este nevoie de o explicaţie pe măsură, cu poze vechi, cum au săpat, ce am găsit şi ce s-a restaurat. Pentru mine, ca specialist, îmi este clar ce e nou şi ce e vechi, dar unui nespecialist nu îi este clar. În Principia, spre exemplu, avem şi ziduri medievale şi nu e explicat niciunde. Doar un specialist îşi dă seama”, a spus Gabriel Rustoiu.

Întrebat despre statuile din bronz ale unor împăraţi romani, despre care comisia LIMES a spus că se apropie mai mult de replici medievale, Rustoiu a declarat: ”au dreptate, au arme medievale. În principiu au dreptate, v-am spus”.

Siturile romane de la Alba Iulia (Apulum), cuprinzând mai multe aşezări civile şi o fortificaţie construită şi ocupată de legiunea a XIII-a Gemina, reprezintă cele mai importante vestigii arheologice ale fostei provincii romane Dacia, făcând parte probabil din sistemul graniţei romane de vest, situate pe drumul imperial care străbătea provincia de la Sud la Nord.

Sursa: Mediafax