Oamenii de ştiinţă ne pot modifica amintirile cu o atingere de buton!

Folosind un sistem electronic ce multiplică semnalele neuronale
asociate cu memoria, aceştia au reuşit să reproducă la şoareci
funcţia creierului asociată cu comportamentul învăţat de lungă
durată, chiar şi atunci când şobolanii au fost drogaţi să uite.

„Apeşi comutatorul şi şoarecele îşi recapată memoria.
Apeşi încă o dată şi îşi pierde amintirile„, susţine
Theodore Berger de la Departamentul de Inginerie Biomedicală a
Şcolii de Inginerie Viterbi din cadrul Universităţii Sudice din
California.

• S-A LANSAT ARCMEDIA, CEL MAI MARE GRUP DE PUBLISHING DIN ROMÂNIA
• Panică la Hollywood după prăbușirea Warner Bros

Berger este autorul principal al unui articol care a fost
publicat în Jurnalul de Inginerie Neuronală. Echipa sa a lucrat cu
cercetători de la Universitatea Wake Forest, consolidând
progresele recente pentru a înţelege zona creierului cunoscută sub
numele de hipocampus şi pentru a studia rolul acesteia în procesul
de învăţare.

În cadrul experimentului, cercetătorii au avut şobolani ce au
învăţat diferite secvenţe de instrucţiuni pentru a putea alege
dintre două clapete pe cea potrivită pentru a primi o recompensă.
Folosind o sondă electrică incorporantă, echipa de cercetători,
condusă de Sam A. Deadwyler de la Departamentul de Fisiologie şi
Farmacologie din cadrul Universităţii Wake Forest, a înregistrat
schimbări în activitatea creierului şobolanilor între cele două
diviziuni interne majore din hipocampus cunoscute sub numele de CA3
şi CA1. În timpul procesului de învăţare, hipocampusul a
transformat memoria de termen scurt în memorie de termen lung,
demonstrează lucrarea principală a cercetătorilor.

„Dacă nu există hipocampusul, nu există memorie de
termen lung, dar rămâne memoria de termen scurt„, susţine
Berger. CA3 şi CA1 interacţionează pentru a crea memoria de lungă
durată.

Într-o demonstraţie dramatică, experimentatorii au blocat
interacţiile neuronale normale între cele două zone, utilizând
agenţi farmacologici. Şoarecii care au fost în prealabil învăţaţi
nu au mai prezentat comportamentul învăţat pe termen lung.

„Şoarecii încă arătau că ştiu faptul că «atunci când apeşi
stânga, urmează să apeşi dreapta şi viceversa». De asemenea,
cunoşteau că trebuie să apese pe clapeta pentru apă, dar puteau
reţine această informaţie doar pentru 5-10 secunde”, susţine
Berger.

Utilizând un model creat de echipa de cercetare protetică
condusă de Berger, aceştiau au dezvoltat un sistem hipocampus
artificial care ar putea multiplica modul de interacţiune dintre
CA3 şi CA1.

Capacitatea de memorare pe termen lung a revenit atunci echipa a
activat dispozitivul electronic programat pentru a multiplica
funcţia de memorare-codare.

În plus, cercetătorii au continuat să demonstreze că, dacă un
dispozitiv protetic şi electrozii asociaţi ar fi implantaţi la
animale normale ce au un hipocampus funcţional, dispozitivul ar
putea consolida memoria generată pe plan intern în creier şi ar
spori capacitatea de memorare la şobolanii normali.

„Aceste studii experimentale de modelare arată pentru prima dată
că, odată cu informaţiile suficiente referitoare la codarea
neuronală a memoriilor, o proteză neuronală capabilă să identifice
în timp real şi să manipuleze procesul de codare, ar putea restaura
şi chiar spori procesele cognitive mnemonice”, susţin
cercetătorii.

Următorii paşi sunt cei de încercare a multiplicării
rezultatelor obţinute pe şoareci şi în rândul primatelor (maimuţe),
cu scopul de a crea în cele din urmă proteze care ar putea ajuta
victimele umane ale bolii Alzheimer sau pe cei care au suferit un
accident vascular cerebral.

Sursa:
Eurekalert