Veneţia va continua să se scufunde

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Faimosul Oraş al Apelor, situat în nord-estul Italiei, s-a scufundat considerabil în ultimul secol din cauza extragerii apei din pânza freatică. În prezent, Veneţia este supusă inundaţiilor regulate, iar fenomenul îngreunează circulaţia cetăţenilor. Cu toate acestea, există un plan care prevede ca problema să fie remediată până în 2014 prin crearea unor baraje, iar ultimele informaţii furnizate de sateliţi ar trebui să ajute oficialităţile să îmbunătăţească planul pentru protejarea oraşului, spun specialiştii de la Institutul de Oceanografie din California.

Echipa care a lucrat la proiectul de monitorizare a nivelului apei din Veneţia a utilizat o combinaţie de informaţii redate de GPS şi satelit pentru a cartografia şi a demonstra modul în care oraşul este afectat de ape. Receptoarele GPS au oferit măsurători foarte precise, care au fost utilizate pentru a reda modificările produse de-a lungul timpului.

Analiza a inidicat că, în anii 2000, oraşul se scufunda în medie cu 1-2 mm pe an, în timp ce alte porţiuni ale lagunei se adânceau anual cu 3-4 mm.

Nimeni nu ştie cu adevărat care va fi tendinţa de scufundare a Veneţiei în viitor, dar dacă nivelul mării va continua să crească în acelaşi ritm ca acum, este posibil ca, în următorii 20 de ani, oraşul să ajungă să se scufunde cu 80 mm faţă de înălţimea medie a apei din lagună. Totuşi, există speranţă. Noul sistem de baraje ar trebui să fie capabil să împiedice acest proces.

Pe termen lung, însă, oamenii de ştiinţă spun că Veneţia va avea mereu probleme. O serie de procese geologice împing oraşul sub Munţii Apenini. Deşi scufundarea cauzată de extragerea apei nu mai reprezintă o problemă pentru Veneţia, compactarea sedimentelor va continua să ameninţe oraşul.

„Veneţia este mereu în mişcare. Rata anuală de scufundare a fost diminuată, dar procesul tectonic este componenta naturală care, indiferent de acţiunile noastre, va continua să adâncească Veneţia,” a declarat Yehuda Bock, coordonatorul studiului.

Sursa: BBC