Home » Natură » Ameninţare pentru ecosistemul antarctic: crabii regali

Ameninţare pentru ecosistemul antarctic: crabii regali

Ameninţare pentru ecosistemul antarctic: crabii regali
Publicat: 30.09.2015
Apele de mică adâncime ale platformei continentale antarctice oferă un habitat pentru numeroase forme de viaţă, de la fragile stele de mare în culori vii până la arici de mare violeţi şi numeroase alte creaturi care de care mai ciudate. În prezent, pentru prima oară în ultimii 30 de milioane de ani, acest fragil ecosistem antarctic este ameninţat de pătrunderea unui prădător marin alogen: crabul regal.

Aceste crustacee care iubesc apele reci de adâncime migrează spre apele antarctice de suprafaţă din cauza încălzirii climatice.

Din cauza gheţii, apele de mică adâncime ale platformei continentale erau de obicei cu câteva grade mai reci decât apele de adâncime din largul coastelor continentului îngheţat de sud, ceea ce a făcut ca aceşti crabi gigantici să rămână în habitatul lor abisal obişnuit. Însă, în ultimii 50 de ani, media temperaturii apei din zonă a crescut cu 1,5 grade Celsius — creştere de două ori mai mare decât media globală — ceea ce le-a oferit o şansă acestor crabi să-şi extindă habitatul. Aceşti crabi reprezintă o ameninţare pentru lanţul trofic din apele antarctice de mică adâncime, unde trăiesc stele de mare, arici de mare şi melci care nu dispun de sisteme naturale de apărare împotriva acestor crustacee capabile să spargă cochilii, conform biologului Richard Aronson de la Institutul Tehnologic din Florida.

‘Pentru o lungă perioadă de timp, probabil zeci de milioane de ani, în aceste comunităţi (de viaţă marină) nu au existat prădători, condiţii în care animalele marine din acest habitat au evoluat diferit faţă de rudele lor din habitatele unde au existat mereu prădători. Dacă aceşti crabi avansează, ei pot decima aceste populaţii de animale marine”, a explicat el.

Aceste concluzii însoţesc un studiu publicat luni în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Aronson şi colegii săi au studiat densitatea crabilor regali pe platforma continentală şi în apropierea acesteia, la diferite adâncimi. Astfel, la adâncimi între 850 de metri şi 2.300 de metri, ei au calculat o densitate a populaţiei de crabi regali de 4,5 la 1.000 de metri pătraţi — densitate suficientă pentru a semnala prezenţa unei populaţii numeroase de crabi regali.

Oamenii de ştiinţă au identificat şi crabi femele încărcate cu ouă, ceea ce demonstrează că nu este vorba doar de câţiva crabi regali care „explorează” apele mai puţin adânci, ci de o populaţie sustenabilă. După prinderea câtorva crabi şi analiza conţinuturilor stomacale s-a ajuns la concluzia că aceştia se hrănesc cu moluştele şi stelele de mare endemice platformei continentale antarctice.

‘Părţile exterioare ale platformei continentale, la adâncimi între 450 şi 550 de metri, oferă deja condiţii bune pentru supravieţuirea crabilor. Acolo unde sunt crabi observăm mai puţine animale marine fragile. Concluzia este evidentă: crabii mănâncă aceste animale”, a comentat Richard Aronson.

Este dificil de estimat cât de rapid vor invada crabii acest habitat, însă până în 2003 biologii nu au observat niciun crab regal pe platforma continentală. Deocamdată, din fericire, straturile superioare de apă rămân prea reci pentru aceste crustacee care sunt ţinute la distanţă.

Această invazie a crabilor regali nu reprezintă o ameninţare doar pentru lanţul trofic endemic care trăieşte în apele reci ale platformei continentale antarctice. Oamenii de ştiinţă doresc să iniţieze o serie de misiuni de bioprospectare a vieţuitoarelor din acest ecosistem în căutarea unor compuşi care pot fi folosiţi în industria farmaceutică — aşa cum este un compus chimic anti-melanom prezent în organismul ascidiilor (clasă de animale marine inferioare, cu corpul în formă de sac) ce trăiesc în acest mediu.

Cheia pentru a menţine la distanţă crabii regali de apele de suprafaţă este stoparea încălzirii oceanelor, iar acest lucru poate fi realizat prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. ‘Trebuie să acceptăm să ne modificăm stilul de viaţă pentru a ţine emisiile (poluante) sub control. Procesul de schimbare climatică este plin de surprize, iar majoritatea lor nu sunt plăcute”, a avertizat biologul american.

Sursa: Agerpres

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cum vapatul îți poate afecta ochii fără să-ți dai seama?
Cum vapatul îți poate afecta ochii fără să-ți dai seama?
China avertizează SUA că își va „apăra ferm drepturile și interesele”
China avertizează SUA că își va „apăra ferm drepturile și interesele”
Un satelit cât o valiză ar putea detecta primul semnal cosmic dinaintea apariției stelelor
Un satelit cât o valiză ar putea detecta primul semnal cosmic dinaintea apariției stelelor
Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ
Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ
ADN-ul străvechi dezvăluie cum s-a schimbat Europa după căderea Romei
ADN-ul străvechi dezvăluie cum s-a schimbat Europa după căderea Romei
Descoperire istorică pentru fizica modernă! Ce au observat oamenii de știință pentru prima dată?
Descoperire istorică pentru fizica modernă! Ce au observat oamenii de știință pentru prima dată?
Cercetătorii au creat plasticul care se evaporă la căldură și se reasamblează singur
Cercetătorii au creat plasticul care se evaporă la căldură și se reasamblează singur
„Spin & Splash by CSID.ro”, două zile de sport, joacă, sănătate și surprize pentru întreaga familie, la THERME București
„Spin & Splash by CSID.ro”, două zile de sport, joacă, sănătate și surprize pentru întreaga familie, la THERME ...
Astronomii au descoperit, în premieră, un metal esențial pentru viață în jurul unei supergigante rare
Astronomii au descoperit, în premieră, un metal esențial pentru viață în jurul unei supergigante rare
China pregătește o nouă misiune pe Lună
China pregătește o nouă misiune pe Lună
Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin
Cât de sângeros a fost în realitate Ivan cel Groaznic, diplomatul de geniu divinizat de Stalin
Un mormânt comun cu cel puțin 129 de bărbați a fost descoperit lângă Viena. Cine au fost victimele unei confruntări romane necunoscute?
Un mormânt comun cu cel puțin 129 de bărbați a fost descoperit lângă Viena. Cine au fost victimele unei confruntări ...