Proporţiile poluării: ingerăm anual 74.000 microparticule de plastic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Poluarea cauzată de oameni atinge limite alarmante. De la albiile râurilor până în Groapa Marianelor, au fost identificate urmele activităţilor umane, ambalaje de plastic în particular. Însă, gravitatea poluării pare să ne scape înţelegerii şi empatiei, de asta, studiul unei echipe din Canada ar putea să ne ajute să înţelegem mai bine impactul pe care poluarea îl are asupra existenţelor noastre.

Echipa de cercetători a ajuns la concluzia că, de-a lungul unui an, corpurile noastre asimilează 74.000 de microparticule de plastic. Cum reuşim această „performaţă”? Simplu, aerul pe care îl respirăm, mediul de viaţă în care trăim, mâncarea pe care o mâncăm şi apa pe care o bem sunt contaminate într-o mai mică sau mai mare măsură cu aceste microparticule de plastic.

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

Pornind de la datele colectate de 26 studii anterioare, echipa de cercetători a creat o bază de date pe care au comparat-o cu datele legate de dieta locuitorilor din Statele Unite ale Americii? Rezultatele nu sunt deloc încurajatoare, în funcţie de categoria de vârstă sau gen, numărul de particule de plastic poate varia de la 74.000 la 120.000, notează Science Alert.

„Poluarea cu plastic reprezintă o criză care afectează nu doar suprafeţele de uscat şi adâncurile mării, ci şi ceea ce mâncăm şi bem, explică Thavamani Palanisami, cercetător de la Universitatea Newcastle, dar care nu a participat la acest studiu.

Cercetătorii recunosc că aceste numere pot fi inexacte. Acest lucru se datorează faptului că estimările realizate de către aceştia se bazează pe valorile medii ale consumului alimentar din Statele Unite.

Recomandarea care poate fi făcută în acest caz este că acest studiu reprezintă o schiţă în tuşe groase a situaţiei reale. Din păcate, din cauza lipsei informaţiilor mai detaliate, cercetătorii nu au fost capabili să introducă variabile legate de aspectele culturale ale consumului de hrană sau să facă afirmaţii concludente despre riscul asupra sănătăţii pe care aceste microparticule îl ridică.

Citeşte şi: