Primele forme de viaţă extraterestră pe care le-am putea întâlni ar putea fi dezamăgitoare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Potrivit unui studiu recent finanţat de către agenţia spaţială nord-americană, primele semne de viaţă extraterestră nu vor fi reprezentate de celebrii oameni verzi, ci, mai de grabă, de unele structuri asemănătoare cu pastele care se formează în jurul izvoarelor termale, notează Live Science.

„Dacă trimitem pe alte planete un rover, ar fi grozav dacă am identifica microorganisme vii sau să găsim omuleţi verzi în maşini zburătoare”, a declarat Bruc Fouke, geobiolog al Universităţii Illionois. 

„Realitatea este însă că o să căutăm urme ale vieţii care a trăit în izvoarele termale, viaţă care s-a fosilizat”, a explicat dr. Fouke.

Pentru a avea o idee de unde să pornească cu identificarea şi studiul vieţii extraterestre, dr. Fouke şi echipa acestuia şi-au derulat cercetările în parcul natural Yellowstone. Apa din izvoarele acestui parca este plină de minerale şi dă naştere unor strucuturi din carbonat de calciu, travertin.

Aceste formaţii nu apar în mod aleator, ele sunt determinate de prezenţa vieţii microbiene în apele termale. În apele liniştite, microbii s-ar fi adunat în mase gelationoase, neconsolidate. Însă, condiţiile extreme din apele termale au determinat microbii să îşi schimbe comportamentele şi să se prindă între ei pentru a supravieţui.

În urma analizelor apelor şi a mostrelor de travertin din parcul Yellowstone, cercetătorii au aflat că cea mai mare parte a microorganismelor identificate sunt Sulfurihydrogenibium yellowstonense. Aceste microorganisme folosesc compuşii de sulf din apă pentru a surpravieţui şi pentru a se reproduce mai departe.

Dacă în izvoarele din alte lumi există microorganisme care au caracteristici asemănătoare cu microbii identificaţi în apele de la Yeloowstone, atunci acestea vor fi lăsat urme asemănătoare. 

Cercetătorii au aflat că, pentru a trăi în apele din izvoarele termale, Sulfurihydrogenibium yellowstonense produce proteine care favorizează depunerea particulelor de carbonat de calciu, care formează structurile asemănătoare pastelor pe care le folosesc pentru a supravieţui condiţiilor extreme.

Studiul citat a fost publicat în numărul din aprilie al jurnalului de specialitate Astrobiology.

Citeşte şi: