TOP 10 – cele mai importante descoperiri ale anului 2008

10. Clonele umane trec neobservate 

De ce obtinerea primilor embrioni umani produsi prin intermediul clonarii, facuta publica in luna mai a anului 2008, a avut o primire atat de rece din partea opiniei publice? Embrionii umani au fost obtinuti prin clonare, insa scopul declarat al oamenilor de stiinta nu este acela de a obtine indivizi identici, ci de a preleva celule susa embrionare, denumite celule ES (foto), care variaza in diverse tipuri celulare. De celulele ES se leaga multe dintre sperantele cercetatorilor in ceea ce priveste viitoarele terapii medicale. Cu toate ca implicatiile acestei descoperiri sunt deosebit de importante, anuntul succesului experimentului nu a inregistrat foarte mare interes. Embrionul uman a fost obtinut prin clonarea unei celule din piele, iar analiza ADN a celulelor sale a aratat ca acestea erau identice cu cele ale donorului. Implicatiile si beneficiile crearii unor astfel de celule raman in continuare in atentia oamenilor de stiinta.   

9. Cel mai batran vest-european 

Avand o vechime de 1.2 milioane de ani, fosila umana descoperita la Atapuerca, Spania, relanseaza dezbaterea asupra popularii Europei de Vest. In martie 2008, un dinte uman si un fragment de mandibula care mai pastra incastrati patru dinti, amandoua apartinand aceluiasi individ au fost dezgropate de catre o echipa de paleontologi. Acestea sunt cele mai vechi oseminte umane descoperite in Europa de Vest. In acelasi sit arheologic au fost scoase la lumina in urma cu 13 ani alte ramasite umane, cu o vechime de 800.000 de ani, care au favorizat numirea unei noi specii hominide, Homo antecessor (foto). Faptul ca cele doua fosile apartin aceleiasi specii, dar sunt despartite de o perioada mare de timp, demonstreaza ca migratia hominizilor catre Europa de Vest s-a produs cu 400.000 de ani mai devreme. Ruta practicata a putut fi in mare parte refacuta gratie fosilelor umane descoperite de-a lungul traseului. Cu toate ca cele mai vechi fosile vest-europene au fost deja descoperite in situl de la Atapuerca, cercetatorii sunt de parere ca locul nu si-a deschis inca arhivele in totalitate.

8. Ce poate face ARN-ul de interferenta 

Pana in anul 2008, se credea ca ARN-ul de interferenta actioneaza asupra specificului genelor, insa noi studii par sa indice faptul ca acesta este capabil sa activeze sistemul imunitar, ceea ce pune un discutie potentialul sau terapeutic. Doua studii efectuate in trecut asupra soarecilor au demonstrat acest lucru: este posibil sa utilizezi o noua clasa de molecule, denumite ARNi, pe postul de agenti terapeutici. Un nou experiment care a avut loc in 2008 vine sa demonstreze o utilitate mai larga a moleculelor ARNi. In trecut, tratamentul cu medicamente din categoria ARN-ului de interferenta a raspuns corespunzator in cazul unor pacienti cu boli de vedere, insa noile rezultate obtinute de o echipa de cercetatori din cadrul Universitatii Kentucky demonstreaza ca ARNi a functionat in cazul acestor maladii oculare din alte motive decat cele care il facusera eligibil initial. In loc sa actioneze pentru a inhiba o anumita gena, acesta a realizat o stimulare neobisnuita a sistemului imunitar la soareci. Noua descoperire a efectelor moleculelor ARNi reprezinta in sine o premiera terapeutica.

7. Superconductorii din fier 

O noua familie de materiale care conduce electricitatea fara rezistenta face obiectul cercetarilor intense. Miza este destul de mare: intelegerea unui fenomen care le-a dat de furca fizicienilor pentru mai bine de 20 de ani. Superconductorii sunt materiale care conduc curentul electric fara a crea rezistenta, sub o temperatura numita "critica". La inceputul anului 2008, o noua familie de materiale superconductoare (foto) posedand temperaturi critice relativ ridicate a fost descoperita, pentru prima data dupa 20 de ani. Surpriza cea mare a fost data de faptul ca aceste materiale contin fier, element care a fost considerat, pana in prezent, incompatibil cu superconductivitatea. In acelasi timp, acest fapt naste noi sperante in ceea ce priveste intelegerea mecanismelor fizice ale superconductivitatii. La 20 de ani dupa descoperirea in premiera a superconductorilor la temperaturi inalte, cupratii, aparitia unei noi familii de materiale posedand proprietati similare naste posibilitatea de a observa acest fenomen la temperatura ambianta si, implicit, de a intelege aplicatiile sale. Acestea vor ajuta la intelegerea originii microscopice a fenomenului, care inca constituie una dintre problemele majore ale fizicii solide.

6. Vocea ghetarilor sau oracolul trecutului 

Intrarea in ultima glaciatiune s-a derulat foarte brusc in urma cu 11.700 de ani. In premiera, o echipa internationala de cercetatori a descris pentru prima data, an dupa an, secventele acestui eveniment. Analiza ghetii din Groenlanda descrie precis secventele evenimentelor care s-au derulat in tot acest timp. Totul a inceput sub tropice, apoi climatul s-a stabilizat dupa o modificare gradata a circulatiei atmosferice. Scena se deruleaza in anul 9711 i.Hr. Oamenii, animalele si vegetatia se lupta inca cu temperaturile scazute, care ating o medie de maxim 5 grade Celsius. Este o lupta care se duce deja de 115 000 de ani. Doua calote glaciare imense acopera America de Nord si nordul Europei pana la insulele britanice si nordul Germaniei de astazi. Nivelul marilor este cu 120 de metri mai scazut decat cel prezent. Insa acesta este ultimul an al erei glaciare. Temperatura medie creste, musonul asiatic devine mai puternic si in numai cativa ani, circulatia atmosferica polara se modifica brusc. Acest scenariu nu este un film de fictiune, ci este o reconstituire rezultata din analiza bulelor de aer prinse in straturile de gheata. Echipa din cadrul NorthGRIP (North Greenland Ice Core Project, foto) a detaliat pentru prima data in anul 2008, derularea modificarii rapide a climatului care a deschis calea unei noi perioade, Holocenul. NorthGRIP este un sit aflat in Groenlanda, unde intre anii 1996 si 2003, o echipa internationala de cercetatori a forat adanc in stratul de gheata, reusind sa colecteze mostre diferite de gheata, a caror lungime cumulata ajunge la 3.085 de metri. Protejate de atmosfera ambianta, acestea pastreaza in memoria lor conditiile climatice pe care Pamantul le-a traversat in ultimii 123.000 de ani.

Citeste continuarea in pagina 2