Povestea evolutionismului este reconfirmata de Ardi!

Pe 7 martie, Discovery Channel difuzeaza, in premiera pentru Romania, filmul documentar “Ardi, stabunica omenirii”, un program absolut senzational care prezinta descoperiri revolutionare despre evolutia omului, aducand-o in prim-plan pe Ardi, cel mai vechi hominid descoperit pana in prezent. In asteptarea acestei premiere, DESCOPERA.ro va prezinta, in exclusivitate, un incendiar interviu cu Paul Gasek, producatorul filmului, interviu din care aflam de ce descoperirea lui Ardi este capitala pentru comunitatea stiintifica, palpitanta poveste a cercetarilor care au dus la identificarea « strabunicii omenirii », de ce evolutionismul a revenit in prim plan si este mai actual ca niciodata, cum vor arata oamenii viitorului si ce este atat de special la Ardi incat o multime de publicatii si site-uri de popularizare a stiintelor, printre care si DESCOPERA.ro, a inclus-o in topul celor mai importante 10 descoperiri stiintifice din 2009.

Ardi, stabunica omenirii

Filmul documentar "Ardi, stabunica omenirii" va avea premiera in Romania pe 7 martie, la ora 17.00. Discovery Channel dezvaluie prin acest program un nou capitol din istoria evolutiei umane, prezentand investigatia care a dus la descoperirea lui Ardipithecus ramidus (Ardi) - un hominid de 1,5 m si 50 de kg care a trait in jungla africana in urma cu 4,4 milioane de ani si care este ultimul stramos comun - identificat pana in prezent - pe care oamenii il au cu maimutele, inainte ca cele doua specii sa se diferentieze. Tinand cont de aceasta, multi cercetatori s-au grabit sa o catalogheze pe Ardi drept faimoasa « veriga-lipsa », graal-ul evolutionismului, profetit de Darwin si cautat cu inversunare de biologi si zoologi in ultimii 150 de ani. Paul Gasek, omul care, vreme de 3 ani, a tinut secreta descoperirea lui Ardi, pentru a-i lasa pe oamenii de stiinta sa o cerceteze in tihna pe Ardi, este, insa, de alta parere.

Gasek (foto, jos) este producător executiv şi Senior Science Editor/Redactor Senior pe Probleme de Ştiinţă pentru Discovery Channel. Lucreaza în televiziune de 30 ani, dintre care ultimii patru pentru Discovery Channel. Înainte de asta, a lucrat ca freelancer, realizând programe pentru Discovery Channel, Learning Channel, Animal Planet şi alte canale de televiziune. Gasek are o serioasa pregătire ştiinţifică şi considera ca Ardi, străbunica omenirii este probabil cel mai important program despre o descoperire ştiinţifică la care a lucrat vreodată.

Nu descindem din cimpanzei!

Intrebare. Ce anume te-a interesat la această descoperire a lui Ardi?
P. Gasek. O aveam deja pe Lucy, scheletul - sau scheletul parţial - de Australopithecus, vechi de 3,2 milioane ani, dar nu ştiam nimic despre perioada de dinainte şi întotdeauna consideram cimpanzeii şi gorilele drept un soi de "dubluri" pentru strămoşii noştri străvechi. Am fost foarte încântat de faptul că Ardipithecus ne-a demonstrat că noi nu descindem din cimpanzei de demult. De fapt, descindem dintr-o făptură care seamănă mai mult cu noi decât cu cimpanzeii. Asta schimbă oarecum toate ideile noastre despre evoluţie. E o nouă perspectivă asupra unei idei vechi şi, în loc să ghicim, de această dată avem la dispoziţie date reale. Avem dovezi clare.

I. Practic, după descoperirea lui Ardi, mulţi au început să rediscute despre teoria evoluţionistă a lui Darwin. După părerea ta, cum a afectat această descoperire teoria evoluţiei?
P. Gasek. Toate teoriile trebuie verificate cu dovezi. Până la un moment dat, am avut-o doar pe Lucy. Dar întotdeauna a existat o dilema importantă... Noi suntem singurele mamifere care au mers biped. Una dintre marile taine ale stiintei a fost cum am reuşit să ne ridicăm în poziţie bipedă şi mai ales de ce. Nu am ştiut niciodată. O aveam pe Lucy, care trăise în urmă cu 3,2 milioane ani, dar Lucy avea deja mers biped: nu ne-a dat detalii despre modul în care am ajuns în această poziţie. In schimb, Ardipithecus ne-a arătat mai multe despre cum am ajuns să avem mers biped, pentru că Ardipithecus are caracteristici diferite: are degetul mare de la picior opozabil, dar în acelaşi timp pelvisul ei arată că deja mergea în poziţie bipedă. Este o făptură care se simţea în largul ei în copaci, dar şi când cobora pe sol şi mergea în două picioare.

Astfel ne-am făcut o idee mai clară asupra modului cum arăta ultimul strămoş comun pe care l-am avut cu cimpanzeii şi gorilele. Oamenii de ştiinţă au descoperit că această fiinţă pe care o avem în comun cu cimpanzeii semăna mai mult cu noi decât crezuserăm până la descoperirea ei. Mi s-a părut o idee foarte interesantă, fiindcă ne dovedeşte că gorilele şi cimpanzeii au evoluat şi ei timp de milioane de ani. Există anumite caracteristici ale lui Ardipithecus care demonstrează că, deşi cimpanzeii de azi merg sprijinindu-se în mâini, asta s-a întâmplat după ce ne-am despărţit de acei strămoşi comuni, nu înainte. Există noi dovezi, noi idei. Am mai aşezat la locul lor câteva piese din acest puzzle, iar povestea evoluţiei noastre a devenit ceva mai clară.

I. Ce anume a provocat dispariţia speciei?
P. Gasek. Nu ştim foarte exact. Avem doar o oarecare idee. E posibil să fi fost o altă "ramură", dar se pare că, de fapt, a fost vorba de evoluţie, nu neapărat de dispariţie. Desigur, nimeni n-a fost de faţă, ca să poată depune mărturie, dar sunt multe caracteristici ale lui Ardipithecus care par să conducă direct spre noi: mersul biped, caninii reduşi, elemente ale poziţiei sale în mers... Nu sunt om de ştiinţă, nu mi-am luat doctoratul în domeniu, deci nu ştiu foarte clar că Ardipithecus ar fi dispărut, ca specie. Poate că nu a fost aşa. Poate că specia doar a evoluat în altceva.


Darwin, evolutionismul si marele secret

I. Ce crezi că ar fi spus Darwin, dacă Ardi ar fi fost descoperită pe vremea lui?
P. Gasek. Doamne! Teoria lui Darwin a fost revolutionara: el a presupus că noi suntem urmaşii unei specii asemănătoare cu cimpanzeii sau gorilele, cu care aveam nişte asemănări anatomice, dar chiar şi Darwin a spus că nu ar trebui să facem speculaţii. Cred că Darwin ar fi fost foarte fascinat. Ideea de selecţie naturală era abia la început, era foarte nouă. Nu era acceptată de mulţi. Darwin nu avea fosile - sau nu avea prea mult fosile - pe care să le examineze la vremea lui. Tot ce putea să facă era să emită supoziţii, să teoretizeze, deci nu ştiu... Cred că Darwin ar fi zis "E extraordinar !", fiindcă măcar aşa ar fi avut nişte dovezi care să îi susţină teoria.

I. Ce efecte are descoperirea lui Ardi asupra omenirii?
P. Gasek. Intrebarea cea mai importantă pe care şi-o pun mulţi oameni este de unde venim noi. E greu de găsit răspunsul, deşi unii cred că îl ştiu deja. Alţii studiază dovezile ştiinţifice şi cred că această descoperire lărgeşte orizontul originilor noastre, permiţându-ne să ne întoarcem în timp cu încă 1,2 milioane de ani, sugerând că anumite caracteristici ale noastre pe care le consideram unice, în special mersul biped, au apărut mult mai devreme decât presupuneam noi. Procesul evoluţiei către ceea ce suntem noi astăzi a început cu cel puţin 4,4 milioane ani în urmă, deci cred că asta schimbă ideile referitoare la originile noastre şi modul cum am ajuns acolo unde suntem acum - aspecte care au fost întotdeauna un mister pentru noi.

Este vorba despre mistere profunde referitoare la modul cum am evoluat, iar acum avem nişte dovezi clare şi putem studia aceste fosile, ne putem concentra asupra lor cu toată experienţa ştiinţifică de care dispunem şi putem analiza acest schelet. Se deschide astfel o nouă perspectivă asupra originilor noastre - o perspectivă pe care nu am mai avut-o până acum. Cred că astfel vom dobândi imens de multe cunoştinţe noi despre cine suntem şi de unde venim.

I. A existat vreo teorie anume care a inspirat desfasurarea cercetarilor?
P. Gasek. Profesorul Tim White (profesor de paleontologie la Centrul pentru Cercetări asupra Evoluţiei Umane din cadrul UCLA, seful echipei de cercetatoril care au descoperit-o pe Ardi - n.r.) a venit la noi la inceputul lui 2006 si ne-am dat seama că are un subiect cu totul special. Întreaga poveste a fost păstrată strict secretă: timp de 3 ani şi jumătate, nimeni nu a ştiut de această descoperire incredibilă, pe care urma să o prezentăm publicului la un moment dat. În timp ce ei lucrau la hârtiile lor, noi lucram la filmul nostru, iar când în sfârşit ei au fost gata să facem public anunţul, ne-am străduit să fim şi noi gata să intrăm în emisie.

Am încercat să realizăm acest proiect împreună, astfel încât această descoperire extraordinară să fie prezentată şi publicului larg, nu doar comunităţii ştiinţifice, prin jurnale şi alte publicaţii ştiinţifice, academice. Am vrut să prezentăm întreaga poveste şi în presă, fiindcă este foarte simplu să inventezi asemenea poveşti. Aceasta este cea mai mare descoperire de acest gen - cea mai bine păstrată şi cea mai veche fosilă. Este veriga care ne lipsea din raţionament. Dar nu am vrut să facem un anunţ oarecare. Am vrut să fim de o acurateţe extraordinară în relatarea noastră, ca urmare acest film este unul dintre cele mai exacte şi mai corecte documentare ştiinţifice la care am lucrat vreodată.

I. Ne poti spune pe scurt cam câţi oameni au fost implicaţi în cercetări? Şi cu ce dificultăţi v-aţi confruntat, în timpul filmărilor pentru acest proiect?
P. Gasek. În total, au lucrat 47 de cercetatori la lucrările ştiinţifice. Au fost publicate 11 articole în Journal of Science. Pe lângă cei 47 de autori, au mai fost implicaţi mulţi alţi oameni, cercetători şi vânători de fosile, etiopieni şi americani deopotrivă. A fost un proiect realizat de o echipă internaţională.

Cred că primele fosile de Ardipithecus au fost descoperite în 1992. Anunţul făcut atunci spunea că a fost descoperit un nou hominid, dar nu se ştiau foarte multe lucruri despre acesta, fiindcă fuseseră descoperite doar câteva oase. Apoi în '94 a fost găsită Ardi, care este un schelet parţial. Din 1994 până în octombrie 2009, cercetătorii au analizat, au studiat, au prelevat mostre şi au asamblat fragmentele de fosile. Au făcut o analiză foarte atentă, fiindcă ştiau că acest proiect este atât de important, încât era nevoie de mare minuţiozitate.

Interesant este că Afar e un loc destul de periculos din Etiopia, pentru că acolo trăiesc multe triburi. Arheologii au avut nevoie de o autorizaţie de la guvernul etiopian pentru a ajunge acolo, dar au fost nevoiţi să îi plătească şi pe cei din triburile locale, pentru a-şi asigura protecţia. Un alt aspect interesant a fost să îi vedem pe toţi acei academicieni săpând printre resturi, cot la cot cu membrii triburile etiopiene şi armele lor AK47, cu care patrulau zona.

E un loc extraordinar. E frumos, dar e parcă în mijlocul pustiului, unde pământul se ridică deodată. Se formează acolo un nou ocean. Pământul creaza un rift acolo, se ridică încă puţin în fiecare an, când cad ploile. Atunci se spală sedimentele şi în acest fel ies la suprafaţă fosilele dintre straturile de pământ. E un loc unic. Pe parcursul a milioane de ani, fosilele au rămas între sedimente, iar acum toate aceste sedimente sunt împinse în sus şi toate fosilele ies la iveală. Nu doar hominizi, ci şi mii de alte fosile - păsări, maimuţe, mici mamifere... Apoi chiar şi frunze, grăunţe de polen şi seminţe. Cercetătorii au reuşit să reconstituie practic tot mediul ambiant în care a trăit Ardipithecus, folosind toate celelalte fosile găsite.

Ardi, 2012 si oamenii viitorului

I. S-a tot vorbit în ultima vreme despre 2012 ca fiind un soi de sfârşit al lumii, dar mulţi oameni nu prea cred această teorie. Ai învăţat din descoperirea lui Ardi ceva ce te-ar putea ajuta să înţelegi ma bine evoluţia viitoare a omenirii?
P. Gasek. Este o întrebare dificilă. Cred că profesorul Tim White ar spune că e foarte dificil de prezis aşa ceva. Există tot felul de reviste şi grupări care susţin că în viitor vom avea plămânii şi ochii mai mari, dar vom deveni mai scunzi. Toate acestea s-ar putea întâmpla din cauza influenţelor mediului, care în timp ar putea să ne schimbe.

Tim spune că nu am venit din spaţiu, ci am evoluat. Facem parte din natură, ceea ce înseamnă că suntem răspunzători pentru ceea ce suntem astăzi, pentru lumea în care trăim şi deci şi pentru viitor. Şi, dacă ne dorim să mai avem un viitor, trebuie să ne gândim în ce fel facem parte din natură şi să începem să ne comportăm ca o parte din natură.

I. Sunt semne că ar fi existat ceva şi înainte de Ardi?
P. Gasek. Da. Cercetătorii au găsit fosila unui hominid chiar mai vechi, numit Ardipithecus kadabba. În limba aramică, acest cuvânt, "Kadabba", înseamnă "străbun, tată vechi". Cercetătorii lucrează în colaborare cu geologii, care identifică vârsta diferitelor sedimente. E un aspect foarte important, pentru că asta este singura cale de a şti cu adevărat cât de vechi sunt aceste lucruri: trebuie să identificăm vârsta sedimentelor în care sunt descoperite fosilele respective. Cu cât o fosilă este mai veche, cu atât au existat mai mulţi factori care au acţionat asupra ei, în timp. Dar au fost găsite şi fosilele unor hominizi chiar mai vechi.

Evolutionismul pentru sceptici

I. Dacă aş privi cu scepticism ideea evoluţiei omului, de ce ar trebui să mă uit la programul Ardi, străbunica omenirii?
P. Gasek. Dacă eşti o persoană curioasă şi te întrebi care sunt originile tale, Ardi îţi va da nişte răspunsuri. In fond, asta este una dintre cele mai mari enigme ale omenirii: de unde venim? care sunt originile noastre? de ce suntem aşa cum suntem? de ce suntem singurele animale care au mers biped?

Oamenii au început să mergem în două picioare - şi iată unde a ajuns omenirea astăzi. Oamenii sunt peste tot în lume, în timp ce toţi cimpanzeii de pe glob ar încăpea pe un stadion mai mare. Ceva ce am făcut noi (şi mulţi cercetători consideră că este vorba despre mersul biped) ne-a condus pe acest drum care s-a bucurat de un succes uriaş, în timp ce cimpanzeii au reuşit mult mai puţine, deşi în anumite privinţe sunt poate mai evoluaţi decât noi, fiind mult mai bine adaptaţi la mediul lor.

I. În ce fel este important pentru omul de rând să înţeleagă ideea evoluţiei omenirii?
P. Gasek. Indiferent cu ce ne ocupăm, in fiecare zi mergem pe jos, pe doua picioare - şi suntem singura specie de pe Pamant care se deplaseaza în acest mod. Specia noastră are niste elemente unice, deci ne putem întreba când au început, cum au aparut şi care este motivaţia fundamentală care le susţine. Cred că e foarte important să înţelegem toate acestea.

Pe urmă, desigur, este ideea că noi facem parte din natură. Iar Ardipithecus exact asta ne spune: că venim din natură. Suntem deci o parte din natură şi trebuie să ne comportăm ca atare, nu ca şi când am fi un element separat, de sine stătător. Trebuie să respectăm natura şi să avem grijă de ea, pentru că aici sunt originile noastre. Noi depindem de natură şi, dacă îi facem rău, dacă o distrugem sau o punem în pericol, ne facem acest lucru nouă înşine. Cred că ăsta este unul dintre mesajele extraordinare pe care le transmitem prin acest program.

Nu există nicio “verigă lipsă!

I. Profesorul Tim White a declarat că Ardi nu este nici cimpanzeu, nici om. Să fie, oare, Ardi veriga lipsă pe care oamenii de ştiinţă şi biologii o cauta de atata amar de vreme?
P. Gasek. Am avut o discuţie lungă cu Tim White pe această temă. Asemenea informaţii reprezintă toate "veriga lipsă" până când le găsim şi apoi nu mai sunt "lipsă". E un răspuns caraghios, dar ideea e că nu există nicio "verigă lipsă". Asta am aflat de la Tim. Nu există un schelet anume sau o descoperire anume care să ne ofere răspunsul la toate întrebările referitoare la originile noastre şi motivele pentru care suntem aşa cum suntem.

Ceea ce reuşeşte cu adevărat Ardipithecus este să facă lumină asupra unei perioade de timp despre care nu ştiam nimic - şi anume perioada de dinaintea celei în care a trăit Lucy. Lucy a fost un Australopithecine. A trăit în urmă cu 3,2 milioane ani. Nu am avut nicio fosilă mai veche decât ea - până acum. Ea avea deja poziţia bipedă. Deja mergea în două picioare, deci nu avea cum să ne răspundă la anumite întrebări referitoare la modul cum am reuşit să facem acest lucru. Ardipithecus ne răspunde la mai multe dintre aceste întrebări, dar imaginea de ansamblu încă nu este completă.

I. O fiinţă ca Ardi putea să meargă şi pe toate cele patru membre, dar şi numai pe cele posterioare, în poziţie bipedă, nu ?
P. Gasek. Nu, ea nu mergea ajutându-se de mâini. Aceasta este una dintre marile descoperiri făcute în acest caz. Dintotdeauna, cercetatorii s-au întrebat cum arăta ultimul strămoş pe care l-am avut în comun cu cimpanzeii şi gorilele. Cred că multă vreme am considerat că gorilele şi cimpanzeii moderni erau un soi de dublură, un omolog modern al acelui ultim strămoş comun. Dar Ardipithecus ne arată că nu a fost aşa. Ea avea poziţie bipedă, dar şi degetul mare de la picior opozabil, deci picioarele ei funcţionau cumva "în două lumi", după două principii. Şi în viaţa arboricolă, şi pentru mersul pe sol.

Interesant este că mâinile ei arată încă ceva: când mergea, această fiinţă nu se sprijinea în mâini. Deci, de la momentul când oamenii pe de o parte, cimpanzeii şi gorilele pe de altă parte, au luat-o în direcţii diferite - indiferent că acest moment de despărţire s-a produs cu 8 sau cu 10 milioane de ani în urmă - cimpanzeii şi gorilele au evoluat astfel încât să se sprijine în mâini când merg. Acest comportament nu exista înainte de strămoşul nostru comun. E o trăsătură care a evoluat după acel moment de despărţire a speciilor. E o descoperire foarte importantă, fiindcă noi am crezut dintotdeauna că şi strămoşii noştri se sprijineau în mâini când mergeau. Nu este adevărat. Mâinile ei ne demonstrează acest lucru. Nu există dovezi că ar fi mers sprijinindu-se în mâini. Există dovezi care arată doar că degetul mare de la picior era opozabil, deci laba piciorului seamănă cu cea a unei primate, dar mâinile ei nu prezintă nici urmă de asemenea dovezi.

Această fiinţă a fost un adevărat mozaic, un soi de conglomerat de detalii diverse şi neaşteptate, pe care nimeni nu le-ar fi putut prognoza. Cum până la ea nu am mai avut niciun fel de dovezi, nu am ştiut foarte clar ce să credem, deci ne-am gândit la cimpanzei şi gorile, însă acum, după descoperirea lui Ardipithecus, apare brusc şi îşi găseşte locul potrivit o bucată uriaşă din acest vast puzzle al evoluţiei.

În lucrarea lui, Owen Lovejoy mai arată că masculii de Ardipithecus aveau caninii reduşi. Toţi caninii care au fost găsiţi în sit erau de mici dimensiuni. La primate, deci la cimpanzei şi gorile, masculii şi chiar femelele au canini mari, ameninţători, ascuţiţi. Masculii care aveau cei mai mari canini se împerecheau cu femelele, fiindcă ei erau cei mai agresivi. Dar la Ardipithecus constatăm că dinţii sunt mici, foarte mici.

I. Cam ca ai noştri. Dar oare acesti hominizi puteau să vorbească? Puteau să comunice între ei, aşa cum facem noi ?
P. Gasek. Nu avem cum să ştim aşa ceva, fiindcă nu s-au descoperit şi urme de ţesut moale. S-au găsit doar oase fosile, deci e foarte greu de răspuns la această întrebare. Putem să ne imaginăm doar, însă cred că un om de ştiinţă ar spune că nu putem răspunde la această întrebare, fiindcă nu avem dovezi clare.

I. Care trăsătură a lui Ardi ţi s-a părut cea mai fascinantă, Paul ?
P. Gasek. Au fost mai multe, dar cred că răspunsul ar fi "dinţii". E greu de crezut că nişte dinţi ar putea fi atât de interesanţi, dar femelele năşteau puii masculilor cu dinţi mai mici, deci nu se împerecheau cu masculii care aveau dinţi mari, agresivi. Masculii făceau altceva... Poate cooperau. Poate străbăteau distanţe mari pe două picioare, transportând hrană. Poate formau o pereche cu femela şi cooperau cu ea, astfel încât femela să aibă grijă de pui, iar masculul să plece în căutarea hranei. S-a produs o mare schimbare din punct de vedere social şi asta mi se pare cel mai interesant, fiindcă totul pare să se lege de această poziţie bipedă şi de caninii reduşi ca dimensiuni.

Şi am mai aflat ceva, datorită tuturor celorlalte fosile găsite: Ardipithecus nu a apărut în savana africană, aşa cum s-a crezut multă vreme, ci în adâncurile junglei, ceea ce e foarte interesant. În acel sit a fost găsită una dintre cele mai mari colecţii din toate timpurile, conţinând fosile foarte diverse. S-au descoperit fosile de plante şi animale, în aceleaşi straturi de pământ ca şi fosilele de Ardipithecus, iar toate aceste animale şi plante creează eco-sistemul unei păduri.

I. În preajma fosilelor de Ardipithecus au fost cumva găsite şi unelte ?
P. Gasek. Nu, niciun fel de unelte. Asta e o întrebare foarte bună. Mulţi oameni se întreabă acelaşi lucru, dar se pare că aceste făpturi nu aveau niciun fel de unelte. Nu s-au găsit nici măcar aşchii de cuarţ sau alte asemenea fragmente. Cred că toate acestea apar mai târziu.

I. Ai văzut-o pe Ardi de aproape ?
P. Gasek. Nu, am văzut doar mulajele. Ardipithecus este ţinut sub supraveghere atentă în Etiopia, la muzeul din Addis Abeba, însă există în film o secvenţă care va rămâne în istorie. Am încercat să o prelungesc, dar cercetătorii au insistat că nu era relevantă. Tim White a aşezat cele două schelete unul lângă celălalt: Lucy şi Ardi. Avem deci o prezentare a descendenţei noastre străvechi. A fost un moment spectaculos. Am simţit că mi se face "pielea de găină" când am văzut asta.

Descopera.ro si Discovery Romania te invita la o intalnire fata in fata cu Ardi, strabunica omenirii. Trimite-i o intrebare cat mai interesanta despre evolutia vietii / oamenilor pe Terra si poti castiga un pachet special oferit de Discovery Romania.