Imperiul Roman şi dinastia chineză Han, primele cauze umane ale încălzirii globale

Cercetătorii au studiat gheaţa din Groenlanda şi au descoperit că nivelul gazului metan din atmosferă a crescut semnificativ acum 2000 de ani, rămânând la un nivel ridicat timp de două secole.

Celia Sapart de la Universitatea Utrecht din Olanda afirmă emisiile de gaz metan au fost provocate de defrişarea pădurilor în scopul extinderii terenului agricol şi ca urmare a folosirii cărbunelui pentru a topi metale, în scopul realizării de arme. 

• Sfârșitul unei ere: Donald Trump suspendă Loteria Vizelor
• Fiul regizorului american Rob Reiner, acuzat pentru uciderea părinților. Ce pedeapsă riscă?

„Emisiile de gaze cu efect de seră erau destul de mari în timpul Imperiului Roman şi a dinastiei Han”, afirmă cercetătoarea.

Studiul publicat în jurnalul Nature arată că rata defrişării pădurilor a prezentat o scădere după anul 200 e.n., „ca urmare a scăderii semnificative a nivelului populaţiei în China şi Europa ca urmare a declinului Imperiului Roman şi a dinastiei Han”.

Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră acum 2.000 de ani erau relativ mici în comparaţie cu cele de astăzi, populaţia planetei fiind la acea vreme de aproximativ 300 de milioane de oameni, faţă de 7 miliarde, nivelul înregistrat astăzi. Sapart estimează că emisiile de gaz metan din anul 0 până la 1800 reprezintă 10% din totalul gazelor emise în ultimele două milenii, 90% din emisii având loc în urma Revoluţiei Industriale.

Cercetătorii au identificat o altă creştere a emisiilor de metan în perioada 800 – 1200, atunci când economia Europei a ieşit din Evul Mediu. Cercetătorii spun că acest lucru s-ar fi putut datora creşterii populaţiei, ceea ce a dus din nou la defrişarea pădurilor în scop agricol. Ulterior, emisiile au scăzut, cel mai probabil ca urmare a pandemiei de ciumă ce a ucis între o treime şi o jumătate din populaţia Europei.

Emisiile de gaz metan au crescut din nou după 1500, pe măsură ce populaţia Europei şi-a revenit după devastatoarea epidemie de ciumă.

Studiul coordonat de Celia Sapart, la care au participat cercetători din Olanda, Elveţia, Danemarca, SUA şi Franţa, sugerează că omenirea a început să modifice clima planetei cu mult înainte de Revoluţia Industrială.

„Perioada pre-industrială nu a fost o perioadă «naturală» a climatului – acesta era deja influenţat de activitatea umană. De aceea, atunci când facem prognoze pentru viitorul climei, trebuie să ne gândim la ceea ce e natural şi ceea ce nu este. Trebuie să clarificăm ce înţelegem cu adevărat prin «natural»”, afirmă cercetătoarea.

Sursa: ABC News