Cea mai mare extincţie din istoria Terrei a fost provocată de o bacterie?

Teoria care predomină în mediile academice explică marea extincţie prin erupţiile vulcanice extrem de violente care ar fi avut loc la sfârşitul Permianului pe teritoriul de azi al Siberiei. Acest fenomen ar fi dus, printre altele, la eliberarea în atmosferă a unor enorme cantităţi de gaze cu efect de seră.

Dar acest scenariu nu se potriveşte cu unele detalii oferite de analizele geologice, afirmă  Daniel Rothman de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Analizele unor sedimente din China, datând de la sfârşitul Permianului, arată o creştere a nivelului unor compuşi de carbon prea bruscă pentru a putea fi datorată doar unor procese geologice.

• Cum reușește o stațiune de schi din Bulgaria să atragă turiști tot anul?
• Doi aminoacizi comuni pot influența speranța de viață a oamenilor

Totuşi, formele de viaţă microscopice ar putea determina asemenea creşteri ale nivelului unor compuşi ai carbonului.

Când cercetătorii de la MIT au analizat genomul unei bacterii din genul Methanosarcina, o bacterie metanogenă (producătoare de metan) care este astăzi responsabilă de cea mai mare parte a metanului biogenic (produs de vieţuitoare), au descoperit că bacteria a dobândit această capacitate în urmă cu aproximativ 231 milioane de ani. Data era destul de apropiată de cea la care s-a produs marea extincţie, dar nu îndeajuns de apropiată pentru a le sugera o legătură.

Însă Methanosarcina are nevoie, pentru a produce rapid metan, de mari cantităţi de nichel. Când cercetătorii au analizat probele de sedimente, au descoperit că nivelul de nichel a crescut brusc exact acum 251 de milioane de ani – probabil datorită faptului că lava adusă la suprafaţă de erupţiile din Siberia era bogată în acest metal.

Acest lucru sugerează că Methanosarcina ar fi declanşat, într-adevăr, extincţia, folosind nichelul disponibil pentru a produce metan, a afirmat Rothman la întrunirea Uniunii Americane de Geofizică.

Nu toţi geologii sunt de acord cu această teorie, dar, spune Anthony Barnosky, de la Universitatea California – Berkeley, „e fascinantă ideea că evoluţia unei noi forme de viaţă a dus la o extincţie.” După opinia lui, asistăm şi azi la o extincţie de acelaşi gen, determinată de evoluţia speciei umane.

Sursa: New Scientist