Chiar şi mumiile sufereau de ateroscleroză! Descoperirea schimbă ceea ce credeau medicii despre această maladie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Descoperirea publicată în jurnalul medical Lancet sugerează că medicii credeau în mod eronat că înţeleg această afecţiune ce provoacă atacuri cerebrale şi infarcturi.

„Prezenţa aterosclerozei în fiinţele umane premoderne sugerează că afecţiunea este o componentă firească a îmbătrânirii umane, nefiind asociată unui stil de viaţă sau unei diete anume”, concluzionează cercetătorii.

„Specialiştii au presupus până acum că nivelul tot mai mare de cazuri de ateroscleroză se datorează stilului de viaţă nesănătos, medicii crezând că în cazul în care oamenii moderni ar imita stilul de viaţă preindustrial sau chiar pre-agricol ar putea evita ateroscleroza”, mai scriu specialiştii. „Descoperirea noastră sugerează că acest lucru este neadevărat şi arată că, în cazul cel mai optimist, cunoştinţele noastre despre ateroscleroză sunt incomplete, fiind posibil ca această maladie să fie parte inerentă a procesului de îmbătrânire”, afirmă Randall Thompson, un cardiolog ce se numără printre autorii studiului internaţional.

Gregory Thomas, un alt autor al cercetării, afirmă că descoperirea nu înseamnă că factorii de risc precum stilul de viaţă trebuie să fie ignoraţi de acum încolo. Alte cercetări arată că aceştia contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, însă nu este clar în ce măsură.

„Studiul nostru demonstrează că fiecare dintre noi riscă să dezvolte ateroscleroză”, a explicat Thomas.

„Ar trebui să facem tot ce ne stă în putinţă să evităm aceşti factori de risc. Nu putem, însă, să ne aşteptăm ca evitarea lor să prevină ateroscleroza”, a mai spus doctorul.

Ateroscleroza se manifestă prin întărirea pereţilor arterelor şi prin îngustarea acestor vase ce transportă sângele bogat în oxigen de la inimă. Cauza constă în acumularea de plăci de culoare galbenă formate din colesterol şi material lipidic.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a elaborat următoarea listă de factori de risc: fumatul, inactivitatea fizică, o dietă bogată în sare şi grăsimi şi consumul ridicat de alcool.

În cadrul acestui studiu, cercetătorii au efectuat tomografii pe 137 de mumii din Egipt, Peru, America de sud-vest şi Alaska.

Mumiile aparţineau unui grup variat de persoane, de la oameni care au trăit acum 4.000 de ani în Egiptul antic până la triburile Unangan de vânători-culegători ce trăiau pe insulele Aleutine în 1930. Cercetătorii au concluzionat că peste o treime din mumii au suferit de ateroscleroză, ca rezultat al calcifierii arterelor relevate de tomografii.

Calcifierea avea loc în aceleaşi zone observate la pacienţii din ziua de astăzi, aspectul fiind similar.

„Studiul nostru arată pentru prima dată că numărul persoanelor din populaţiile străvechi ce sufereau de ateroscleroză este mult mai mare decât fusese demonstrat până acum. De asemenea, cercetarea arată că boala era prezentă în mai multe culturi străvechi, ce se deosebeau din punct de vedere al dietei, stilului de viaţă, al genelor şi care se găseau la distanţe geografice mari şi la mii de ani distanţă”, subliniază cercetătorii.

„Aceste rezultate sugerează că ceea ce înţelegem astăzi despre factorii cauzativi ai aterosclerozei este incomplet”, concluzionează oamenii de ştiinţă.

Mumiile persoanelor mai în vârstă aveau şanse mai mari de a prezenta urme ale acestei maladii, la fel ca în cazul oamenilor din ziua de astăzi.

Până acum, cercetătorii atribuiseră cazurile de ateroscleroză identificate în mumiile egiptene faptului că elita egipteană avea un stil de viaţă nesănătos, consumând o dietă bogată în grăsimi. Acest studiu infirmă această ipoteză.

Oamenii de ştiinţă subliniază că niciunul din grupurile studiate nu era compus din vegetarieni. De asemenea, este posibil ca inhalarea fumului să fi jucat un rol, dat fiind că multe dintre comunităţile studiate foloseau focurile în interiorul locuinţelor pentru a găti şi pentru a se încălzi. Din acest motiv, Grethe Tell, expert în cadrul Societăţii Europene de Cardiologie, afirmă că studiul „nu infirmă faptul că un stil de viaţă nesănătos amplifică riscul de atac de cord şi de atac cerebral”.

Sursa: AFP