De ce ar trebui să îi lăsăm pe copii să se plictisească? Experţii dezvăluie motivul!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aşteptările culturale presupun că cei mici ar trebui să fie activi mereu, dar acest lucru le-ar putea îngrădi dezvoltarea şi imaginaţia, este de părere dr. Teresa Belton. 

Cercetătoarea a ajuns la această concluzie după ce a intervievat mai mulţi artişti şi oameni de ştiinţă în legătură cu efectele plictisului asupra creativităţii lor. 

Printre cei intervievaţi s-au numărat şi Meera Syal, actriţă, scriitoare, cântăreaţă, producătoare, jurnalistă şi scenaristă britanică, şi Grayson Perry artistul cunoscut pentru vasele sale din ceramică. În urma interviurilor, Belton a aflat că pe Syal plictiseala a făcut-o să scrie, în timp ce pe Perry l-a ajutat să intre în starea de creativitate. 

„Lipsa activităţii a determinat-o pe Syal să vorbească cu oamenii cu care în mod normal nu ar fi intrat în contact. Plictiseala este des asociată cu singurătatea iar Syal şi-a petrecut ore din copilărie uitându-se pe geam la câmpuri şi păduri şi urmărind schimbarea vremii şi a anotimpurilor. Dar este important faptul că plictiseala a determinat-o să scrie. De la o vârstă fragedă a ţinut un jurnal pe care l-a umplut cu observaţii, povestiri scurte, poveşti şi diatribă. Ea atribuie succesul său ca scriitoare acestor încercări din copilărie”, a explicat Belton situaţia artistei Meera Syal. 

În acelaşi timp, Perry susţine că plictiseala l-a ajutat şi la maturitate. „pe măsură ce înaintez în vârstă, apreciez reflecţia şi plictiseala. Plictiseala este o stare foarte creativă”.

Şi prof. Susan Greenfield, specialist în neuroştiinţe şi în deteriorarea creierului îşi aminteşte că şi-a trăit copilăria într-o familie săracă şi fără alţi fraţi până la vârsta de 13 ani. Ea combătea plictiseala inventând poveşti, realizând desene şi mergând la bibliotecă. 

Dr. Belton, expert în studierea impactului pe care îl au emoţiile asupra comportamentului şi învăţării, susţine că plictiseala ar putea fi un „sentiment neconfortabil” şi că societatea „a dezvoltat aşteptarea de a fi mereu ocupat şi stimulat”. Dar ea avertizează că dezvoltarea creativităţii „implică capacitatea de a dezvolta un stimul intern”. 

„Natura are oroare de vid şi noi încercăm să îl umplem. unii tineri care nu au resursele interioare pentru a face faţă plictiselii într-un mod creativ ajung să se suite în maşină pentru a se plimba”, a explicat Belton. 

Cercetătoarea, care anterior a studiat impactul televiziunii şi a video-urilor asupra modului în care scriu copiii a mai declar şi că „atunci când copiii nu au nimic de făcut, dau imediat drumul la TV, la computer, deschid telefonul sau orice alt dispozitiv cu ecran. timpul pe care ei îl petrec în acest fel a crescut. Dar copiii au nevoie să petreacă timp în care să stea şi să-şi imagineze, să îşi urmărească propriile procese de gândire sau să asimileze experienţe prin joacă sau prin observarea lumii din jur”. 

Sursa: BBC