Muzica bună produce la fel de multă plăcere ca sexul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Specialiştii susţin că muzica nouă activează aceleaşi zone din creier asociate cu o noapte pasională sau o gustare delicioasă. Mai mult, cu cât ascultătorului îi plce mai mult ceea ce ascultă, cu atât devin mai puternice conexiunile din zona cerebrală asociată cu recompensarea. 

În studiu, participanţii supuşi unei scanări cu fRMN (rezonanţă magnetică funcţională ) au ascultat 60 de fragmente muzicale pe care nu le mai auziseră până atunci şi apoi au declarat cât de mult ar licita pentru fiecare în parte. 

„Atunci când oamenii ascută o bucată muzicală pe care nu au mai auzit-o până atunci, activitatea lor cerebrală ne poate indica dacă le place sau dacă o vor cumpăra. [Acest lucru se observă la nivelul] nucleului accumbens care este implicat în formarea aşteptărilor cu potenţial recompensator. Tocmai această creare a aşteptărilor face ca muzica să fie atât de puternică din punct de vedere emoţional. În studiul nostru am constatat că nivelul de activitate produs de o melodie în nucleului accumbens determină suma de bani pe care individul este dispus să o plătească pentru a obţine bucata muzicală”, a explicat coordonatorul studiului, Valorie Salimpoor. 

Nucleul accumbens interacţionează cu regiunea numiră cortexul auditiv, o zonă care stochează informaţiile legate de sunetele la care suntem expuşi. Cu cât un numit fragment muzical este mai recompensatoare, cu atât cele două regiuni comunicau mai mult între ele. Legături similare au fost observate şi între nucleul accumbens şi alte regiuni din creier implicate în secvenţiere la nivel înalt, recunoaştere a modelelor complexe, atribuirea emoţionale şi stabilirea ră spatei în funcţie de stimuli. Cu alte cuvinte, creierul atribuie valori muzicii folosind un mecanism străvechi de recompensare, al dopaminei, prin care se sunt susţinute comportamentele necesare pentru supravieţuire, precum sexul sau mâncarea. 

Unele dinte cele mai evoluate regiuni din creiere implicate în procesele cognitive avansate se întâlnesc doar la oameni. 

„Este foarte interesant deoarece muzica este alcătuită dintr-o serie de sunete care atunci când sunt luate separat nu au nicio valoare, însă aranjate împreună după modele pot acţiona ca recompense. Activitatea integrată a circuitelor cerebrale implicate în recunoaşterea modelelor şi a emoţiilor ne permit să experimentăm muzica drept pe o recompensă intelectuală”, a explicat Robert Zatorre. 

„Aceste constatări ne ajută să ne explicăm de oamenii au preferinţe muzicale diferite – fiecare om are cortexul auditiv format într-un anumit fel, pe baza sunetelor şi a muzicii pe care a auzit-o de-a lungul vieţii”, a explicat şi Salimpoor. 

Sursa: Telegraph