Ce este bizara creatură umanoidă descoperită în deşertul Atacama? (VIDEO)

Conform relatărilor dintr-un ziar din Chile, ciudata creatură ar fi fost descoperită, la data de 19 octombrie 2003, de un om numit Oscar Munoz, care căuta obiecte de valoare istorică într-o aşezare abandonată, numită La Noria, din Deşertul Atacama. În apropierea unei biserici, se spune în ziar, Munoz ar fi găsit acest mic schelet, înfăşurat într-o pânză albă.

Exemplarul a rămas cunoscut sub numele de „umanoidul din Atacama”, poreclit pe scurt „Ata”. Prezintă o serie de paricularităţi care explică de ce pasionaţii de OZN-uri şi de extratereştri au aşteptat cu atâta nerăbdare lansarea documentarului Sirius (la 22 aprilie a.c.), în care sunt prezentate opiniile specialiştilor despre creatură. 

• Cărți scoase de pe rafturile Bibliotecii Naționale a Franței deoarece ar conține arsenic
• Amendă uriașă după o ceartă pe social media

În afară de talia sa uimitor de mică, „Ata” are un cap foarte mare în raport cu corpul (aşa cum sunt reprezentaţi adesea extratereştrii umanoizi în creaţiile SF) şi anumite particularităţi cu totul neobişnuite ale scheletului trunchiului – de pildă, are doar 9 perechi de coaste, în loc de 12 câte există în mod normal la om.

Scepticii au afirmat că e vorba despre un fals, dar tomografiile arată că este vorba despre un organism real. Alte ipoteze în spirit pozitivist au sugerat că ar fi vorba despre o maimuţă de mici dimensiuni sau de un făt avortat.

Însă investigaţiile realizate cu mijloace performante – radiografii, tomografii, analize ADN – arată altceva, scoţând la iveală informaţii extrem de interesante despre umanoidul din Atacama:

În primul rând, nu e vorba despre  o maimuţă. „Pot spune cu certitudine absolută că nu este o maimuţă. Este uman – este mai apropiat de om decât cimpanzeii”, a declarat Garry Nolan, directorul secţiei de biologie a celulelor stem de la Facultatatea de Medicină a prestigioasei Universităţi Stanford din SUA, unde au fost realizate analizele genetice.

Însă nu este vorba nici despre un făt avortat. „A trăit pănă la vârsta de 6 sau 8 ani”, a declarat acelaşi specialist.

Cercetătorii au analizat ADN extras din măduva osoasă prezentă în coastele exemplarului, din care au obţinut,, după propriile declaraţii, „material ADN de calitate excelentă”.

Concluzia specialiştilor a fost că era vorba despre „o mutaţie interesantă” a unui individ uman de sex masculin, care a trăit până la vîrsta de 6 sau 8 ani. 

„În mod evident, respira, mânca, avea activitatate metabolică. Rămâne însă întrebarea: cât de mare era atunci când s-a născut?”

adaugă prof. Nolan.

Sursa: Mail Online