Codul manastirilor bucovinene

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Omul sfinteste locul
Chiar daca avem impresia ca stim totul despre tara in care ne-am nascut, putem fi lesne contrazisi. Pamantul acesta isi are inca tainele lui, coltisoarele lui secrete care asteapta sa fie descoperite, fotografiate, explorate.

Una dintre cele mai cunoscute si populare destinatii culturale si turistice din Romania este Bucovina. De foarte mult timp, acest loc a inspirat adevarate pelerinaje culturale. Chiar daca anual aceste locuri primesc foarte multi vizitatori, manastirile nu au consimtit sa-si dezvaluie secretele nici macar in fata curiozitatii specialistilor.
Unul dintre cel mai mare mistere ramane formula culorilor folosite in picturile peretilor manastirilor: rosul-brun al manastirii Moldovita, celebrul albastru de Voronet, verdele manastirii Arbore sau rosul-ocru al Humorului.

Formula pierduta a acestor culori a inspirat nenumeroase legende, spectaculos fiind faptul ca ele reuseau sa redea pana aproape de perfectie culorile naturii.
Provocarea dezlegarii misterului formulei este cu atat mai mare, cu cat aceste culori s-au dovedit a fi foarte rezistente in fata conditiilor climaterice si mai ales in fata nemilosului timp.
Intr-o cronica ce dateaza din vremea lui Stefan cel Mare s-a gasit o mentiune care a oferit o speranta cercetatorilor: Zugravii – artisti primeau o multime de butoaie de tuica de prune, mult mai mult decat ar fi putut ei consuma sau comercializa. Consumul mare al acestei bauturi in randul zugravilor, i-a facut pe cercetatori sa creada ca dezlegarea misterului se afla in alta parte: studiile de laborator au confirmat prezenta bauturii in tencuiala peretilor si amestecul culorilor.

O alta taina, care leaga cinci dintre manastirile Bucovinei, este redarea personajelor biblice purtand portul vremii respective, avand indeletncirile traditioanale ale locului, fapt destul de straniu pentru vremea cand aceste picturi au fost executate. Tipicul religios al vremii era foarte strict in privinta respectarii mostenirii bizantine.
Manastirea Sucevita, culme a artei feudale moldovenesti, a fost imaginata ca o cetatuie care sa nu poata fi calcata de pagani. Ea este pictata in interior si in exterior, cu exceptia unei bucati de zid. Legenda spune ca a ramas nepictata dupa ce o schela a cazut, iar un zugrav a murit ingropat sub resturile acesteia.

Manastirea Dragomirna este inconjurata pe la mijloc cu un brau torsada, care imparte fatadele in doua parti. Utilizarea braului ca artificiu architectural suporta o dubla interpretare. Cea dogmatica aminteste de Sfanta Treime si de cele trei virtuti crestine: credinta, nadejde si dragoste. Semnificatia istorica este motivata de dorinta Mitropolitului-ctitor, martor al primei Uniri infaptuite de Mihai viteazul, care a dorit astfel sa inspire un indemn la unitate a celor trei tari romanesti.

Zidurile acestor manastiri sunt veritabile opera de arta, dar si scrisori deschise ale inaintasilor nostri pentru generatiile ce aveau sa vina. Traind vremuri incerte, sub continua amenintare otomana, zidurile acestor manastiri s-au transformat intr-o biblie ilustrata, devenind o marturie a credintei neamului romanesc.

Arhitectura
Desi foarte multi au cazut prada negurii uitarii, geniul acestor artisti populari a fost pus in directa legatura cu spiritul creator al neamului romanesc si mai ales a reusit sa evidentieze legatura puternica creata intre populatia acestor locuri si natura. Ea a fost muza artistilor romani, iar ei au invocat-o in poeziile, cantecele si culorile lor.
Stilul arhitectural romanesc are vedetele ei bine reprezentate in aceasta perioada: Manastirea Voronet este denumita de specialisti “Capela Sixtina din nordul Moldovei”.
Manastirea Dragomirna este inconjurata de ziduri inalte de aparare, aspect mai rar intalnit la o manastire, ceea ce ii confera aspectul misterios al unui castel medieval.

Manastirea Arbore, al carei pictura “emana un aer de sinceritate”, este o reprezentata a fenomenului laic din arta medievala romanesca, un lucru mai rar permis in cadrul unui lacas sfant.
Manastirea Sf. Ioan cel Nou intruneste un amestec complex de stiluri din epoci diferite, care nu se mai regaseste la nici o alta manastire din nordul Moldovei.

Un leit-motiv al arhitecturii monahale romanesti este stema cu capul de bour.
De asemeanea, este des intalnit stilul gotic combinat cu piese ale arhitecturii civile moldovenesti.
Zugravii moldoveni au creat in acea vreme capodopere vrednice de a fi asezate alaturi de alte mari realizari ale artei europene. Crearea acestor fresce ascunde mistere care nu s-au lasat descifrate nici dupa mai bine de 500 de ani de la realizarea lor.

Facts
Una dintre cele mai faimoase comemorari este cea cu ocazia a 400 de ani de la zidirea ctitoriei lui Stefan cel Mare din 1871. Serbarile au avut loc la Putna iar printre cei prezenti acolo se aflau Mihai Eminescu, Ioan Slavici si Ciprian Porumbescu.

In 1975, Bucovina primeste prestigiosul premiu “Pomme d’or” din partea Federatiei Internationale a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism.

Manastirile Arbore, Humor, Moldoviţa, Pătrăuţi, Probota, Suceava si Voroneţ au fost înscrise, începând din anul 1993, pe lista patrimoniului cultural mondial a UNESCO.