Polul Nord îşi schimbă poziţia! Care este explicaţia?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Poziţia polilor este determinată de distribuţia masei planetei pe suprafaţa acesteia. Deoarece Pământul nu este perfect sferic, ci uşor ovoid, Polul Nord este întotdeauna puţin „descentrat”.

De asemenea, el s-a tot deplasat lent către sud, ca urmare a schimbărilor climatice pe termen lung, care au început la sfârşitul ultimei Ere Glaciare, pe măsură ce uriaşele scuturi de gheaţă care acopereau Pământul s-au topit şi distribuţia masei de suprafaţa planetei s-a schimbat treptat.

• Rusia s-ar pregăti de acțiuni hibride împotriva unor state de pe flancul estic al NATO
• Cum a ajuns Spania principala destinație europeană pentru ovodonare?

Dar, în 2005, Polul Nord a început deodată să se deplaseze mai marcat către Groenlanda, mişcându-se cu câţiva centimetri pe an.

Cauza? Topirea rapidă a calotei galciare groenlandeze, susţin autorii unui studiu publicat recent în jurnalul Geophysical Research Letters.

Micşorarea volumul de gheaţă şi fenomenul corelat cu ea – creşterea nivelului apelor mării –  contribuie în proporţie de 90% la această deplasare.

Topirea gheţii determină schimbarea distribuţiei masei planetei, prin faptul că măreşte volumul de apă din ocean şi reduce greutatea calotelor de gheaţă care apasă asupra scoarţei terestre în zonele de uscat. 

Folosind date provenite de la satelitul GRACE al NASA, care măsoară câmpul gravitaţional al Terrei, cercetătorii au verificat dacă topirea gheţarilor dein Groenlanda duce la schimbarea poziţiei polului. Cu ajutorul datelor obţinute, se poate urmări în ce fel se modifică distribuţia apei şi a gheţii pe planetă.

Deşi topirea gheţarilor la nivel global joacă un rol în deplasarea polului, Grolenlanda are contribuţia principală în această deplasare spre est, au descoperit  cercetătorii.

„Ambii factori contribuie la acest efect, dar putem spune acum că topirea gheţarilor din Groenlanda produce o deplasare observabilă a polului”, spune Clark Wilson, cercetător la Universitatea Texas din Austin şi unul dintre autorii studiului.

Schimbarea este mică, amploarea ei fiind temperată de mişcarea circulară a Polului, produsă de faptul că Pământul este mai umflat la Ecuator şi de oscilaţia anuală legată de schimbarea anotimpurilor. 

„Totuşi, dacă eliminăm aceste efecte, vom observa o deplasare pe termen lung,” spune Wilson.

Cunoaşterea poziţiei exacte a Polului Nord a devenit un element esenţialn în viaţa modernă; printre altele, această informaţie stă la baza sistemului GPS (folosit de milioane de oameni pentru a se orienta în timpul călătoriilor), ca şi a unor sisteme  folosite în aplicaţii militare şi în aviaţie.

Sursa: Live Science