Tinereţe fără bătrâneţe? Un medicament ce imită restricţia calorică previne îmbătrânirea cerebrală şi prelungeşte viaţa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pastila activează o enzimă din celulele cerebrale, iar studiul publicat de cercetători atestă că medicamentul a întârziat atât efectele cognitive negative asociate îmbătrânirii şi afecţiunii Alzheimer, cât şi pierderea neuronilor ce are loc pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Noul studiu a fost efectuat pe şoareci, însă rezultatele sugerează că cercetătorii ar putea realiza medicamente care pot încetini declinul cognitiv în rândul oamenilor.

„Sunt implicaţii clare pentru sănătatea umană”, a comentat Coleen Murphy, un profesor la Universitatea Princeton specializat în studierea procesului de îmbătrânire ce nu a luat parte la acest studiu.

Majoritatea cercetărilor pe tema restricţiei calorice au fost efectuate pe şoareci şi pe alte organisme folosite pentru studiile de laborator, însă studiile realizate pe oameni au arătat la rândul lor că restricţia calorică poate duce la îmbunătăţirea memoriei în rândul persoanelor în vârstă.

În această cercetare nouă, oamenii de ştiinţă de la Massachusetts Institute of Technology s-au concentrat asupra modului în care restricţia calorică afectează celulele cerebrale. Cercetătorii au arătat că reducerea cu 30% a cantităţii de calorii consumate de şoarecii de laborator ducea la creşterea nivelului unei enzime din creier şi amâna pierderea celulelor cerebrale ce are loc pe măsură ce abilităţile cognitive se deteriorează.

Şoarecii care au consumat cu 30% mai puţine calorii au obţinut, de asemenea, rezultate mai bune la testele de memorie în comparaţie cu şoarecii bine hrăniţi.

Ulterior, cercetătorii au simulat restricţia calorică, hrănind şoarecii cu o dietă normală, dar tratându-i cu un medicament care acţiona asupra enzimei identificate în prima parte a studiului. Aceşti şoareci aveau celule cerebrale care funcţionau mai bine şi obţineau rezultate mai bune la testele cognitive, la fel ca şoarecii care aveau parte de restricţii calorice.

Acest studiu este primul care demonstrează că beneficiile restricţiei calorice asupra funcţiei cognitive prezintă o legătură cu reducerea degenerării neuronilor. De asemenea, această cercetare demonstrează pentru prima dată eficacitatea unei molecule sintetice în imitarea efectelor benefice ale restricţiei calorice, a comentat David Sinclair, profesor la Harvard Medical School.

„Ce este cu adevărat interesant este faptul că medicamentul a prevenit degenerarea neuronală, unul dintre cele mai dificile procese de încetinit cu ajutorul unui medicament”, a spus Sinclair.

Nu este clar dacă restricţia calorică duce la prelungirea vieţii şi în rândul oamenilor. Studiile efectuate pe şoareci, viermi şi pe alte organisme au arătat că restricţia calorică duce la prelungirea semnificativă a speranţei de viaţă. În schimb, cercetările efectuate de-a lungul a 20 de ani pe maimuţe au avut rezultate contradictorii. Studiile pe oameni ar dura şi mai mult, iar perspectiva unei astfel de cercetări nu este prea realistă, deoarece puţini oameni ar accepta să trăiască într-o stare de înfometare parţială, chiar dacă acest lucru le-ar prelungi viaţa.

Cercetătorii afirmă că este nevoie de mai multe eforturi pentru a înţelege dacă stimularea nivelului respectivei enzime din creier ar duce la îmbunătăţirea performanţelor cognitive ale oamenilor la bătrâneţe şi dacă acest medicament ar putea preveni sau chiar inversa schimbările cerebrale ce au loc în creierul pacienţilor afectaţi de Alzheimer. Cei doi autori ai studiului, Li-Huei Tsai şi Johannes Gräff, cauţionează că un astfel de medicament ar avea la rândul său efecte secundare şi că nu ar putea preveni în totalitate apariţia bolii.

„Rezultatele noastre arată că putem întârzia degenerarea neuronală, însă mai avem multe de realizat până când vom putea să o prevenim complet”, a explicat Tsai. „Este posibil ca medicamentele să nu reuşească niciodată să prevină în totalitate o boală, dar dacă putem întârzia momentul în care acestea debutează, putem în continuare să sperăm”, a mai spus cercetătorul.

Cercetarea este publicată în ediţia de astăzi, 22 mai, a revistei ştiinţifice Journal of Neuroscience.

Sursa: LiveScience