Cetatea Rupea, reabilitată printr-o investiţie de 25 milioane lei, va putea fi vizitată din 15 iunie

Potrivit primarului localităţii Rupea, Flavius Dumitrescu, cetatea va fi înscrisă în circuitul turistic după ce timp de doi ani a fost reabilitată cu fonduri europene şi cofinanţare locală, suma totală investită fiind de aproximativ 25 de milioane de lei.

„Cetatea este închisă de zeci de ani. Era o ruină. Acum doi ani au început lucrările de reabilitare după ce am primit fonduri europene. Primăria Rupea şi Consiliul Judeţean Braşov au contribuit împreună cu circa 6 milioane lei, iar restul de până la 25 de milioane lei sunt fonduri europene”, a declarat corespondentului MEDIAFAX primarul localităţii Rupea.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Lucrările au constat în reabilitarea completă a cetăţii, construirea căilor de acces şi a instalaţiilor de apă, electricitate şi a iluminatului public şi ambiental.

De asemenea, au fost amenajate o parcare cu 100 de locuri pentru autoturisme şi zece pentru autocare şi un centru de informare turistică.

Promovarea cetăţii va începe înainte de finalizarea lucrărilor, în 1 iunie, cu o serbare câmpenească intitulată „Rupea-m gura târgului”, când vor avea loc şi o expoziţie de animale şi păsări, prezentări de cai şi plimbări cu trăsurile. După deschiderea cetăţii, în timpul verii va fi organizat şi un festival dedicat compozitorului Wilhelm Georg Berger, născut la Rupea în 1929.

Costurile promovării oraşului, care se ridică la peste 40.000 de lei, sunt suportate tot din fonduri europene, potrivit primarului.

Cetatea Rupea, ridicată pe Dealul Cohalmului, a fost construită şi extinsă în secolele XIV – XVII, ca refugiu pentru satele din împrejurimi. Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de aşezări omeneşti datând din paleotic şi neoliticul timpuriu (5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324, când saşii răsculaţi împotriva regelui Carol Robert al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetăţii, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca pe care a fost ridicată: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menţionează cetatea ca fiind un important centru comercial şi meşteşugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificaţie, dar şi ca refugiu pentru populaţia care locuia pe dealurile şi valea din împrejurimi, aşezarea acesteia fiind strategică: la îmbinarea drumurilor cacre făceau legătura între Transilvania, Moldova şi Ţara Românească prin pasurile sud-estice.

Sursa: Mediafax