Peştera Tăuşoare, cea mai lungă din Carpaţii Orientali, devine pentru prima dată accesibilă publicului

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a aprobat, în şedinţa de miercuri, tarifele de vizitare, filmare şi fotografiere a ariei naturale protejate Peştera Tăuşoare, aflată în custodia Complexului Muzeal Judeţean, instituţie subordonată CJ.

Consilierii judeţeni au stabilit un tarif de vizitare de 20 de lei/persoană/tură, un tarif de filmare în scop comercial, pentru filme documentare, reclamă şi publicitate distribuite la nivel local de o sută de lei, la nivel regional de 150 de lei, la nivel naţional de 200 de lei, iar la nivel internaţional de 500 de lei.

• Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și…
• Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?

Turiştii sau cei interesaţi să fotografieze sau să filmeze vor fi însoţiţi de custodele peşterii, Crin Triandafil Theodorescu.

Peştera Tăuşoare, descoperită în 1955 de învăţătorul Leon Bârte, are cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt trei sute de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane. Ea are statut de arie protejată din anul 2007 şi este totodată rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite.

Peştera Tăuşoare, parte a Reţelei Europene Natura 2000, arie protejată de interes naţional, clasă A de protecţie speologică, are un regulament de funcţionare aprobat. El reglementează tipul de activităţi permise în peşteră, care sunt de natură explorativ-speologică, ştiinţifică şi ecoturistică. Tot prin acest regulament sunt stabilite traseele accesate în timpul vizitelor, ca şi regimul de restricţii pe galeriile care adăpostesc coloniile de chiroptere pe perioada hibernării acestora. Pentru suprafaţa de deasupra peşterii, care face parte din aria de protecţie supraterană instituită de lege, regulamentul aprobat se referă la regimul suprafeţelor silvice, foarte importante în vederea conservării ecosistemului din cavernament.

În Peştera Tăuşoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului „Mirabilit”, unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a „Bilelor de Tăuşoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii.

Peştera Tăuşoare este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră”. Până în prezent, au fost identificate patru specii de lilieci care îşi au habitatul în peşteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu.

Peştera Tăuşoare ascunde o succesiune de galerii care se întind pe aproape 17.000 de metri.

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud implementează proiectul „Sistem de management eficient al sitului de importanţă comunitară şi ariei protejate de interes naţional Peştera Tăuşoare”, în valoare de 1,1 milioane de lei, bani europeni. Scopul proiectului este de realizare a unui cadru de management eficient al sitului şi ariei protejate, în vederea conservării biodiversităţii, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatice. Proiectul prevede reabilitatea infrastructurii de acces în peşteră, cartarea şi realizarea de studii geologice, geomorfice, de climă şi hidrografie.

Sursa: Mediafax