Ai biroul dezordonat? Iată ce spune asta despre tine!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Cercetări anterioare au descoperit că mediul de lucru curat le aduce oamenilor beneficii. Noi, în schimb, am constatat că şi mediul dezordonat aduce avantaje valoroase”, au notat oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Minnesota. 

Coordonat de psihologul Kathleen Vohs, studiul a inclus mai multe experimente. În timpul primului experiment, subiecţii au fost rugaţi să răspundă la o serie de chestionare într-un birou. O parte dintre participanţi au stat într-un birou unde totul era pus la locul lui, pe când alţii au stat într-un birou aglomerat şi dezordonat. Ulterior, subiecţii au avut oportunitatea de a face donaţii şi de a lua o gustare (fie ciocolată, fie măr) la plecare. 

Rezultatele au indicat că atunci când indivizii stăteau într-o cameră curată ei erau încurajaţi să reacţioneze aşa cum credeau că se aşteptă cei din jur să o facă. Astfel, comparativ cu cei care stătuseră într-un mediu dezordonat, aceştia au făcut donaţii mai mari şi au ales mărul în defavoarea batonului de ciocolată. 

Cu toate acestea, specialiştii au presupus că dezordinea s-ar putea să aibă virtuţile ei, motiv pentru care au realizat un al doilea experiment în care participanţilor li s-a cerut să găsească o nouă întrebuinţare pentru o minge de ping pong 

De data aceasta s-a concluzionat că cei care fuseră repartizaţi într-o cameră dezordonată avuseseră un număr mai mare de idei originale, comparativ cu restul participanţilor. Ceea ce sugerează că dezordinea poate fi un promotor al creativităţii. 

De asemenea, s-a observat şi că atunci când participanţilor li s-a sugerat să aleagă între un produs nou şi unul deja cunoscut, cei din mediul dezordonat erau mereu tentaţi de a alege noutate, ceea ce ar putea însemna că dezordinea stimulează eliberarea de convenţional. 

„Mediul dezordonat pare să ne inspire să evadăm din tradiţional, lucru care poate forma perspective noi. Prin contrast, mediile ordonate încurajează convenţia şi siguranţa, neasumarea riscurilor”, a explicat coordonatorul studiului, Kathleen Vohs.

Sursa: EurekAlert