Cu cât o persoană este mai inteligentă, cu atât este mai puţin dispusă să creadă în Dumnezeu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Miron Zuckerman şi Jordan Silberman, profesori de psihologie la Universitatea Rochester (SUA), şi Judith Hall, profesor de psihologie la Universitatea Northeastern, au realizat acest studiu pe baza a 63 de cercetări anterioare, efectuate între anii 1921 şi 2012.

Deşi ei recunosc faptul că descoperirea lor „nu este nouă”, cei trei profesori de psihologie spun că au dorit să realizeze o analiză sistematică a unui secol de studii despre corelaţia dintre inteligenţă şi sentimentul religios, descoperind că ateismul abundă în rândul „persoanelor deştepte”.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Autorii studiului au definit inteligenţa drept „abilitatea de a raţiona, de a planifica, de a rezolva probleme, de a gândi abstract, de a înţelege idei complexe, de a învăţa cu rapiditate şi de a învăţa din experienţă”.

Pe de altă parte, sentimentul religios a fost definit ca fiind „credinţa în supranatural, oferirea de cadouri acestor puteri supranaturale şi realizarea de ritualuri în conformitate cu acele credinţe”.

Cei trei autori au examinat un studiu coordonat în 1921 de Lewis Terman, profesor de psihologie la Universitatea Stanford. Pentru acel studiu, Lewis Terman a recrutat 1.500 de copii cu un coeficient de inteligenţă ce depăşea 135 de puncte la vârsta de 10 ani.

Acele date au fost reexaminate de Robin Sears, de la Universitatea Columbia, în 1995, şi de Michael McCullogh, de la Universitatea Miami, în 2005.

Concluzia generală a ambelor reexaminări a fost aceea că voluntarii (cei 1.500 de copii) erau mai puţin religioşi în comparaţie cu populaţia generală.

Totuşi, ceea ce a fost remarcabil în datele colectate de Lewis Terman a fost că, în ciuda ateismului lor, 60% dintre copiii studiaţi au fost crescuţi în familii cu convingeri religioase „foarte stricte”.

Al doilea studiu major examinat de Miron Zuckerman, Jordan Silberman şi Judith Hall a avut la bază arhivele de la Hunter College Elementary School, o şcoală generală pentru copiii deosebit de inteligenţi din New York.

Absolvenţii acestei şcoli, având un coeficient de inteligenţă de peste 140 de puncte, cu vârstele cuprinse în prezent între 38 de ani şi 50 de ani, au fost contactaţi de cei trei cercetători, care au descoperit că doar 16% dintre persoanele chestionate au găsit o anumită satisfacţie personală în religie.

Atunci când mai multe ţări au fost examinate din acest punct de vedere, de Richard Lynn, profesor la Universitatea Ulster, în 2009, corelaţia pozitivă dintre inteligenţă şi ateism s-a dovedit a fi foarte puternică.

În timp ce datele arată o corelaţie pozitivă între inteligenţă şi absenţa sentimentului religios, Miron Zuckerman, Jordan Silberman şi Judith Hall au fost interesaţi mai mult de motivele din spatele acestei legături.

O posibilă explicaţie avansată de cei trei cercetători este aceasta: cu cât oamenii sunt mai inteligenţi, cu atât ei sunt mai puţin dispuşi să se conformeze şi, de aceea, rezistă mai mult în faţa dogmei religioase.

Într-adevăr, autorii studiului au descoperit că numărul de atei creşte în rândul persoanelor cu coeficient de inteligenţă ridicat dacă aceştia trăiesc în comunităţi religioase, întrucât acele persoane nu vor să se conformeze.

O explicaţie ar fi aceea că oamenii inteligenţi nu vor să accepte convingeri care nu pot fi testate, potrivit unui articol apărut pe site-ul Arstechnica.com.

Totuşi, deşi autorii spun că studiul a fost realizat pe toate analizele efectuate din 1921 până în 2012, el a inclus doar textele ştiinţifice redactate în limba engleză. Miron Zuckerman avertizează, totodată, asupra faptului că, deşi studiul a fost făcut pe mii de participanţi, de vârste diverse, aproape toţi proveneau din civilizaţia occidentală. Mai mult decât atât, 87% dintre persoanele implicate în acest studiu proveneau din Statele Unite, Marea Britanie şi Canada, fapt care face ca studiul să se refere în principal la protestanţi, nu la evrei, nici la catolici.

Sursa: Mediafax