De ce este bine să consumi probiotice atunci când eşti însărcinată?

De regulă, doctorii nu recomandă femeilor însărcinate să consume probiotice, iar autorul studiului, Dr. Erick Forno de la Children’s Hospital of Pittsburgh, afirmă că este încă prea devreme pentru acest pas.

„Studiul nostru concluzionează că probioticele au un efect protector împotriva alergiilor, dar încă mai avem lucruri de învăţat despre ele înainte să oferim un sfat general publicului”, a explicat specialistul.

• Un nou telescop a detectat zeci de asteroizi în apropierea Pământului
• Prognoza actualizată de la ANM: Cât de caldă va fi vremea și unde va ploua?

Bacteriile care trăiesc în intestin şi în tractul digestiv au fost asociate sănătăţii sistemului imunitar. Astfel, obţinerea unei cantităţi suficiente de probiotice – microorganisme precum cele ce există în iaurt şi în drojdie şi care au un efect benefic asupra echilibrului din microbiom – ar putea ajuta la susţinerea unui sistem imunitar sănătos, spun cercetătorii. 

Deoarece atât alergiile, cât şi astmul rezultă din reacţii imune hipersensibile, mai multe studii au analizat efectul suplimentelor probiotice asupra acestor afecţiuni.

Majoritatea cercetărilor folosesc suplimentele probiotice sub formă de pastilă, deoarece astfel dozajul este mai uşor de controlat, însă Forno afirmă că nu există niciun motiv ca probioticele din iaurt sau din alte alimente să nu fie la fel de eficiente.

Cercetătorii din echipa sa au analizat rezultatele a 25 de studii asupra suplimentelor consumate în timpul sarcinii sau de copil în timpul primului an de viaţă. Toate studiile comparau mamele şi copii desemnaţi în mod aleatoriu să consume probiotice cu mame şi copii care primeau suplimente placebo.

Participanţii la studiu primeau doze probiotice zilnic, iar în anumite cazuri mai des de o dată pe zi, preţ de câteva luni până la un an.

Cercetările urmăreau dacă ulterior copiii testau pozitiv pentru anumite alergii foarte răspândite – cum ar fi alergiile la polen sau la alune – şi dacă manifestau simptome ale astmului, pe baza unui chestionar completat de părinţi.

Bebeluşii care erau expuşi la probiotice în uter şi care au primit suplimente după naştere prezentau un risc cu 12% mai mic de a suferi alergii în anii următori de viaţă faţă de copiii din grupul de control. În schimb, riscul de a suferi alergii nu era redus în cazul copiilor care au primit probiotice doar după naştere.

Este posibil să nu fie nevoie de administrarea probioticelor postnaştere pentru a observa un efect benefic, dar pentru a şti acest lucru este nevoie de alte studii, afirmă Mimi Tang, directorul departamentului de alergii şi imunologie din cadrul Royal Children’s Hospital din Parkville, Australia.

Nu s-a înregistrat vreo diferenţă în ceea ce priveşte riscul de a suferi de astm între copiii care primeau probiotice şi cei din grupul de control, se arată în cercetarea publicată în Pediatrics.

„Trebuie subliniat, totuşi, că doar câteva dintre studiile analizate au urmărit subiecţii dincolo de vârsta de 5 ani, iar diagnosticul de astm nu e clar sub această vârstă, astfel că majoritatea studiilor relatează doar episoade care ar putea să nu fie astm”, spune Tang, ce nu a luat parte la studiu.

Probioticele sunt considerate în general sănătoase, iar cercetările efectuate asupra lor nu au identificate efecte secundare, însă nu este clar care microbi oferă cel mai bun efect şi care este dozajul ideal.

Forno spune că rezultatele cercetării ar putea oferi noi argumente în favoarea „ipotezei igienei”.

„Pe măsură ce ţările au devenit mai industrializate şi mai dezvoltate, ele au devenit totodată mai curate, astfel că expunerea noastră la microbi în primii ani de viaţă a scăzut, iar acest lucru a dus la scăderea numărului de infecţii”, spune specialistul.

„Ipoteza igienei” afirmă că acest mediu mai curat ar fi putut duce la o creştere a cazurilor de alergii şi de astm.

„Teoria este că expunerea la microbi în primii ani de viaţă ajută sistemul nostru imunitar să înveţe să se «autogestioneze» şi să recunoască elementele cu care trebuie să se lupte şi cele cu care nu trebuie”, spune doctorul.

„Speranţa noastră este ca cercetarea pe care am realizat-o să ajute oamenii de ştiinţă să facă pasul de la stabilirea «dacă» probioticele ajută la prevenirea alergiilor la «cum» ajută şi care sunt cele mai bune metode prin care putem obţine acest lucru”, concluzionează cercetătorul.

Sursa: Reuters