De ce nu există aproape nicio diferenţă între pisica ta şi un tigru?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Aceasta a fost constatarea oamenilor de ştiinţă după ce au secvenţiat genomurile tigrilor, leoparzilor de zăpadă şi al leilor. 

Noua cercetare a indicat că felinele mari au mutaţii genetice care le permite să fie carnivore. De asemenea, specialiştii au identificat mutaţii care le permit leoparzilor de zăpadă să supravieţuiască la înălţimi mari. 

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Descoperirile publicate în jurnalul Nature Communications ar putea ajuta la eforturile de conservare a acestor animale prin prevenirea împerecherii dintre exemplarele înrudite ţinute în captivitate, susţine Jong Bhak, genetician de la Personal Genomics Institute din Coreea de Sud. 

Leii şi tigri

Tigrii sunt cei mai mari membri din familia felinelor şi sunt înrudiţi cu restul felinelor precum leoparzii de zăpadă şi lei. Aceste feline sunt pe cale de dispariţie, statisticile indicând că astăzi, în liberate, mai există doar 3.050 – 3.950 de tigri. Fără eforturi de conservare, oamenii de ştiinţă sunt de părere că tigri ar dispărea. 

Pentru a ajuta la conservarea lor, Bhak şi colegii săi au secvenţiat genomul lui Amur, un tigru în vârstă de 9 ani de la grădina zoologică Everland, din Coreea de Sud. De asemenea, specialiştii au preluat probe ADN din lumea întreagă pentru a le compara cu cele ale lui Amur. Mai exact, ei au comparat genomul lui Amur cu cel al unui tigru bengalez, al unui leu african, al unui leopard de zăpadă şi al unui tigru african alb. 

De ce nu există aproape nicio diferenţă între pisica ta şi un tigru?    (Foto:Shutterstock.com)

Rezultatele au indicat că tigrul împarte 95,6% din genomul său cu pisica domestică, de care s-a separat acum 10,8 milioane de ani. 

Totodată, oamenii de ştiinţă au mai descoperit că, în căile metabolice asociate cu digerarea proteinelor şi cu metabolismul, mai multe gene au fost modificate. Aceste schimbări, care au evoluat de-a lungul a zeci de milioane de ani, par să le pi permis acestor feline să digere carnea şi să se bazeze doar pe consumul acesteia. 

De asemenea, felinele mari au mai multe mutaţii genetice care au permis la dezvoltarea muşchilor puternici necesari pentru capturarea prăzii. 

Alte două gene au fost descoperite în cazul leopardului de zăpadă care să îi permită acestuia să trăiască în condiţii de mediu cu un nivel scăzut de oxigen, la altitudini mari. Aceste schimbări genetice sunt similare cu cele descoperite în cazul şobolanului-cârtiţă golaş, care trăieşte tot în condiţii de mediu cu nivel scăzut de oxigen, în subteran. 

În aceeaşi ordine de idei, analiza genetică a identificat mutaţiile care le permit tigrilor bengalezi şi leilor africani să aibă blana albă distinctă. 

Noile constatări pot ajuta la conservarea acestor specii punând la dispoziţia oamenilor de ştiinţă un instrument care estimează diversitatea genetică din sălbăticie. 

Prin secvenţierea genomului tigrilor şi a altor feline ameninţate cu dispariţia „putem afla dacă ei recurg la endogamie. Dacă diversitatea populaţiei lor este scăzută, atunci un singur virus gripal ar putea ucide mare parte din animale foarte repede, din cauză că au aceeaşi combinaţie genetică”, a explicat Bhak. 

Dacă se demonstrează că aşa stau lucrurile, atunci, oamenii de ştiinţă vor putea introduce „sânge proaspăt” în interiorul populaţiei, pentru a proteja evoluţia ei. 

Sursa: Business Insider