5 sfaturi date de Stephen Hawking despre cum să devii un geniu

În autobiografia publicată în 2013, omul de ştiinţă oferea 5 lecţii despre cum să devii un geniu. Deşi, nu este vorba de sfaturi ştiinţifice, ele sunt date de cel mai popular om de ştiinţă al secolului XXI, aşa că nu merită ignorate. 

1. Nu lucra prea mult la şcoală!

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Hawking susţinea că atitudinea predominantă din rândul studenţilor de la Universitatea Oxford era anti-muncă. „Am calculat cât de mult am învăţat. Aproape 1000 de ore în cei trei ani cât am stat acolo, aproximativ o oră pe zi”, a notat acesta. 

2. Nu rata oportunităţi doar pentru că te simţi prea cool pentru ele!

„Abordam un aer de plictiseală şi aveam impresia că nimic nu merită să facem un efort. Unul dintre rezultatele bolii mele a fost că am schimbat această atitudine. Când eşti pus în faţa posibilităţii de a te confrunta cu o moarte timpurie, realizezi că viaţa merită trită şi că există o mulţime de lucruri pe care vrei să le faci”

3. Nu te complica!

Când a acris A Brief History of Time, el a abandonat jargonul şi formulele matematice pentru a face ştiinţa să fie pe înţelesul tuturor. 

„Eram sigur că aproape toată lumea este interesată de modul în care operează Universul, dar majoritatea oamenilor nu înţelege ecuaţiile matematice”, susţine  Hawking, mărturisind că şi el are probleme cu ecuaţiile. „Pe de-o parte, asta se datorează faptului că nu le pot scrie, dar în mare parte mă refer la faptul că nu am intuiţia pentru ecuaţii. În schimb. mă gândesc la ele ca la nişte imagini, iar scopul meu în carte a fost de a descrie aceste imagini mentale în cuvinte, cu ajutorul analogiilor familiare şi a câtorva diagrame”. 

Morala: nu trebuie să fii un geniu pentru a şti că jargonul ucide neuronii. 

4. Distrează-te!

Hawking este cunoscut pentru personalitatea sa jovială, iar până acum a realizat numeroase pariuri cu alţi oameni de ştiinţă alături de care lucra. Unul dintre exemple este pariul pe care l-a pus cu John Preskill, privind „paradoxul informaţiei”. Hawking credea că informaţia înghiţită de o gaură neagră va rămâne ascunsă pentru totdeauna de restul Universului, şi că ea nu va fi niciodată eliberată, nici chiara atunci când gaura neagră se evaporă. 

Ulterior, Hawking a descoperit că o parte din această informaţie de întoarce atunci când o gaură neagră dispare, dar nu într-un mod util. Ca să înţelegeţi despre ce este vorba, mai bine, trebuie să aflaţi ce a declarat savantul după ce John Preskill a câştigat pariul şi a primit o enciclopedie despre baseball de la Hawking: „…dar poate ar fi trebuit să i-o dau sub formă de cenuşă”.

Aşa că, înveseliţi-vă, şi savanţilor le plac glumele proaste. 

5. Nu îţi pierde speranţa!

Hawking a fost diagnosticat cu tulburarea neurodegenerativă cunoscută sub numele de scleroză amiotrofică laterală sau boala Lou Gehrig, când avea puţin peste 20 de ani. 

Treptat, boala l-a împiedicat să mai meargă, că îşi mişte mâinile şi chiar să vorbească. Şi cu toate acestea, Hawking susţinea că „boala mea nu a reprezentat un handicap serios în munca mea ştiinţifică. De fapt, într-un fel, a fost un avantaj pentru că nu a trebuit să le predau studenţilor sau să iau parte la şedinţe obositoare care să îmi consume timpul. Aşadar am avut posibilitatea de a mă dedica complet cercetării”. 

Sursa: Newsweek