Zgomot sau tăcere? Medicii au descoperit un factor important care afectează dezvoltarea copiilor prematuri

În studiul lor – ale cărui rezultate urmează să fie publicate în The Journal of Pediatrics, specialiştii de la Washington University, SUA, au cercetat relaţia dintre diferitele tipuri de camere din unităţile de terapie intesivă pentru nou-născuţi şi gradul de dezvoltare a capacităţilor copiilor la vârsta de 2 ani.

Cercetări anterioare sugeraseră că saloanele puternic luminate şi zgomotoase din secţiile obişnuite de terapie intensivă neonatală ar fi avut efecte nocive asupra bebeluşilor prematuri şi că aceştia ar trebui să fie ţinuţi într-un mediu liniştit.

• Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe…
• Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?

În consecinţă, în SUA, multe astfel de secţii au fost renovate  şi amenajarea lor a fost regândită: au fost create rezerve (cu un singur loc), în loc de saloane cu mai multe incubatoare.

Însă, aşa cum au constatat cercetătorii de la Washington University, rezultatele nu au fost cele aşteptate.

Specialiştii au studiat capacităţile a 127 de copii născuţi prematur, cel mult în a 30-a săptămână de sarcină,  între anii, 2007 -2010, într-o secţie de terapie intensivă neonatală situată într-o localitate urbană şi unde numărul vizitelor din partea părinţilor era mic.

Aproximativ jumătate dintre copii au fost îngrijiţi în saloane cu mai multe locuri, iar celalaltă jumătate – în rezerve.

Nou-născuţilor le-au fost făcute teste neurocomportamentale, electroencefalografii şi scanări ale creierului înainte de a fi externaţi din secţia de terapie intensivă.

Rezultatele electrofiziologice şi ale scanărilor cerebrale au arătat că bebeluşii adăpostiţi în rezerve liniştite prezentau alterări ale dezvoltării creierului faţă de cei ţinuţi în saloane cu mai multe locuri şi unde forfota şi zgomotul erau mai intense.

86 dintre aceşti copii prematuri au fost evaluaţi din nou la vârsta de 2 ani, constatându-se că aceia care fuseseră ţinuţi în rezerve au obţinut scoruri mai mici în ceea ce priveşte dezvoltarea limbajului; prezentau şi o tendinţă de a avea scoruri mai slabe legate de capacităţiile motorii, precum şi mai dese episoade de comportament negativ îndreptat spre persoane şi lucruri din afară (ceea ce reflectă o reacţie negativă a copilului faţă de mediul din jur).

Prin urmare, tendinţa de a reduce expunerea copiilor la zgomot în secţiile de nou-născuţi nu are neapărat efecte benefice pentru aceştia.

Cercetătorii sunt preocupaţi de faptul că, prin crearea unui mediu foarte liniştit, copii au parte de o stimulare insuficientă pentru dezvoltarea normală a creierului lor.

Este binecunoscut faptul că această deprivare senzorială, cum o numesc specialiştii, afectează neurodezvoltarea, iar internarea în rezerve foarte liniştite şi puţin circulate scade nivelul experienţelor senzoriale (lumină, sunete) ale copilului în primele luni de viaţă, esenţiale pentru dezvoltarea sa.

„Deşi o secţie de terapie intensivă neonatală gălăgioasă poate fi dăunătoare pentru dezvoltarea creierului”, spun cercetătorii, „la fel de dăunătoare pot fi şi lungile perioade de linişte şi lipsa expunerii la voci şi alte sunete.”

Cercetările viitoare ar trebui să încerce să determine care este mediul optim pentru bebeluşii internaţi în secţiile de terapie intensivă neonatală.

Sursa: Science Daily / Foto: Hepta