Părinţi şi copii: ce obiceiuri din familie ajută la menţinerea siluetei?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Doi cercetători de la Universitatatea Cornell  – dr. Brian Wansink şi dr. Ellen van Kleef – au studiat relaţia dintre modul în care mâncau membrii mai multor familii şi  indicele de masă corporală al acestora.

În studiu au fost implicaţi 190 de părinţi şi 148 de copii.

Indicele de masă corporală (BMI) se calculează pe baza unei relaţii matematice dintre înălţime şi greutate; valorile considerate normale sunt cuprinse între 18,5 şi 25. La o valoare peste 25, persoana este considerată supraponderală, iar la peste 35 – obeză.

Studii anterioare arătaseră că factori legaţi de stilul de viaţă, ca activitatea fizică, luarea micului dejun în fiecare zi, precum şi venitul, influenţează BMI.

Acest nou studiu arată că BMI este influenţat şi de „ritualurile” specifice meselor în familie.

Părinţii care au participat la studiu au completat un chestionar foarte amănunţit privind obiceiurile din familie legate de luarea mesei seara. De exemplu, au fost întrebaţi, printre altele, în câte zile din cursul unei săptămâni discută la masa de seară despre ceea ce au făcut membrii familiei în timpul zilei.

Ulterior, a fost calculat indicele de masă corporală al fiecărui părinte şi copil care au participat la studiu, iar apoi cercetătorii au studiat corelaţia dintre aceste valori şi diferitele „ritualuri ale mesei de seară” din familie.

Iată câteva dintre concluziile lor:

• Cu cât părinţii mâncau mai frecvent uitându-se la televizor, cu atât aveau un BMI mai mare.
• Luarea cinei în sufragerie sau în bucătărie (fără televizor) era corelată cu un BMI mai mic atât la copii, cât şi la părinţi.
• Fetele care îşi ajutau părinţii să pregătească cina tindeau să aibă un BMI mai mare, dar o asemenea corelaţie nu a fost observată în cazul băieţilor. Însă nu e vorba neapărat de o legătură cauzală; nu înseamnă că o fată care ajută la pregătirea mesei tinde să se îngraşe din această cauză), ci e posibil, pur şi simplu, ca ea să dorească să aibă un rol mai activ în pregătirea mâncării.
• Totuşi, băieţii – dar şi părinţii lor – aveau indici de masă corporală mai mici în familiile în care toată lumea rămânea la masă până când terminau toţi de mâncat.

Aceste rezultate subliniază faptul că aspectul social al mesei în familie este corelat cu un BMI mai mic, în vreme ce mâncatul în faţa televizorului, de exemplu, este asociat cu un BMI mai mare

Chiar dacă mecanismele acestor corelaţii nu sunt înţelese pe deplin, cercetătorii cred că mesele luate în familie şi ritualurile asociate cu ele reprezintă un factor important – în mare măsură subestimat – în prevenirea obezităţii. Oamenii de ştiinţă subliniază că aceste ritualuri nu numai că favorizează păstrarea unei greutăţi sănătoase, dar întăresc şi legăturile dintre membrii familiei. Ei recomandă părinţilor să orgnizeze masa de seară în aşa fel încât aceasta să devină o experienţă mai interactivă: toţi membrii familei să mănânce aşezaţi împreună la masă, fără televizor, să rămână la masă până când toată lumea termină de mâncat, iar copii să fie încurajaţi să relateze ce au făcut peste zi.

Sursa: Cornell University