Şerpi mari cât autobuzele, cai mici cât pisicile: efectele bizare ale încălzirii globale (VIDEO)

Câţiva cercetători americani care studiază relaţia dintre talia animalelor şi schimbările climatice  susţin că există o legătură clară între încălzirea globală şi existenţa unor fosile neobişnuite de animale.

Jonathan Bloch, paleontolog în cadrul Muzeului de Istorie Naturală din Florida, a studiat fosilele datând dintr-o perioadă numită Maximul Termic Palocen-Eocen (PETM), acum 55 de milioane de ani, când temperaturile la nivel global au crescut cu 6 grade Celsius în cursul a 200.000 de ani. 

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

În asemenea perioade de încălzire puternică a climei, au trăit pe Pământ animale de mărimi neobişnuite faţă de rudele lor care le-au urmat şi le-au precedat:

• o ţestoasă de mărimea unui automobil Smart, descoperită pe actualul teritoriu al Columbiei, sub forma unor fosile vechi de 60 de milioane de ani;  numită Carbonemys cofrinii, avea carapacea lungă de 172 cm, era prădătoare şi putea ataca inclusiv animale mari, precum crocodilii.
• o şopârlă uriaşă, denumită de cercetători Barbaturex morrisoni şi ale cărei fosile au fost descoperite în Myanmar, de către paleontologi de la University of California şi University of Nebraska-Lincoln; a trăit acum 40 de milioane de ani, era erbivoră şi semăna cu actualele şopârle ţepoase Pogona, care trăiesc în Australia, dar era de 6 ori mai mare decât acesta, ajungând la 2 metri lungime. Oamenii de ştiinţă cred că temperaturile ridicate sunt o condiţie necesară pentru ca şopârlele să crească până la dimensiuni mari.
• şerpi enormi, inclusiv cel mai mare şarpe descoperit vreodată, Titanoboa cerrejonensis, ale cărui fosile au fost descoperite în America de Sud; avea greutatea de 1,25 tone, lungimea de aproape 13 metri şi ar fi putut înghiţi animale de mărimea unei vaci.

Oamenii de ştiinţă cred că o combinaţie de schimbări survenite în ecosisteme, inclusiv reducerea numărului prădătorilor (după dispariţia dinozaurilor şi a altor mari prădători, în urmă cu 65 de milioane de ani), habitate extinse, abundenţa de hrană şi climatul mai cald ar fi permis acestor specii uriaşe să supravieţuiască.

În schimb, pe măsurtă ce reptilele creşteau în dimensiuni, mamiferele se micşorau. Cercetătorii americani au adunat dovezi care arată că mamiferele şi-au redus semnificativ talia în cursul a cel puţin două episoade de încălzire globală din trecut.

Paleontologul Philip Gingerich, de la University of Michigan, afirmă că micşorarea mamiferelor a survenit nu numai în cursul Maximului Termic Paleocen-Eocen (PETM), ca şi în cursul unei alte perioade de încălzire globală, mai uşoară, în urmă cu 53 de milioane de ani.

„Faptul că s-a întâmplat de două ori ne întăreşte convingerea că avem de-a face cu o relaţie cauză-efect, că un răspuns interesant la încălzirea globală în trecut a fost o micşorare substanţială a dimensiunilor corpului la speciile de mamifere”, spune el.

În cursul acelei perioade de încălzire globală mai veche şi mai puţin marcată, numită Maximul Termal Eocen 2 (ETM2), care a durat 80.000 – 100.000 de ani, un grup de cai primitivi, de mărimea unor câini, numiţi Hyracotherium, şi-au micşorat talia cu aproximativ 19%, iar descendenţii lor au devenit încă şi mai mici (scăzând cu 30%) în cursul PETM.

În ambele cazuri, după trecerea perioadei de încălzire, animalele din linia evolutivă respectivă au revenit la dimensiunile de dinainte de încălzire. 

Studiul acestor corelaţii, spun oamenii de ştiinţă, ar putea ajuta la prevederea efectelor pe care le-ar avea asupra faunei actuala perioadă de încălzire climatică prin care trece planeta.

Sursa: Mail Online