Ce nu stiai despre comete – Smart Nation

De aici Soarele se vede ca o simpla stea stralucitoare. Acum, acest punct minuscul, atat de impunator de aproape, nu te incalzeste nici cat o lumanare. In orice directie privesti este intuneric si totusi stii ca te afli intr-una din cele mai bogate zone din sistemul solar. Esti la un an lumina departare de Soare, in norul lui Oort, rezervorul de comete al sistemului solar.

 

Cometele situate atat de departe nu se pot vedea pentru ca reflecta foarte prost lumina Soarelui, fiind mai intunecate decat carbunele. Nimeni nu stie cate salasluiesc aici, dar se estimeaza ca ar fi o mie de miliarde de corpuri mai mari de 1 km si un miliard de comete mai mari de 20 de km in diametru. Numarul de obiecte sfideaza orice numaratoare pamanteana, toate fiind ramasite de la formarea sistemului solar, compuse din material primordial, mai pretios din punct de vedere stiintific decat diamantul. Stim ca o cometa este un „bulgare de zapada murdara”, un amestec de apa inghetata, gaze inghetate si praf, toate parte a materiei din care s-a format sistemul solar. Studierea lor la fata locului ne-ar arata din ce era compus sistemul solar acum 4,6 miliarde de ani, cand planetele inca nu existau.

 

La aceasta departare cometele inca se rotesc in jurul Soarelui, dar orbitele lor sunt foarte instabile putand fi influentate de gravitatia stelelor vecine sau chiar a Galaxiei. O simpla apropiere a unei stele poate schimba traiectoria cometelor prin a le trimite mai aproape de Soare, in sistemul solar interior sau mai departe, in spatiul interstelar.

 

Drumul spre Soare este lung, fiind nevoie de milioane de ani ca o cometa sa ajunga cam pe unde se afla acum Neptun. Nimic interesant nu se intampla cat timp cometa se afla departe de Soare, bulgarele de zapada murdara nefiind afectat inca de lumina acestuia. Dar zilele ii sunt numarate…

 

Totul se schimba atunci cand departarea dintre cometa si Soare scade. Pentru ca temperatura la suprafata cometei creste, apa se topeste, iar gazul sublimeaza (trece din stare solida in stare lichida). Astfel un nucleu inert se transforma intr-un obiect activ. Din cometa ies jeturi rapide in diferite directii (pentru ca gazul se evapora foarte rapid), apa se evapora in spatiu, iar gazul emis formeaza un nor gigant care poate fi mai mare decat Soarele (desi nu atat de dens si fierbinte). Astronomii numesc acest nor „coama”, pentru ca apare ca fiind ceva difuz si sferic, care inconjoara nucleul.

 

 

Cometa C/2001 Q4 NEAT in iunie 2004. Asa arata o cometa „ca la carte”. Coama inconjoara nucleul, iar coada de praf se intinde gratioasa in sistemul solar. Foto: NASA, NOAO, NSF, T. Rector (University of Alaska Anchorage), Z. Levay and L.Frattare (Space Telescope Science Institute)

 

Dar asta nu e tot, pentru ca o cometa contine si praf. Eliberat de stransoarea gazelor inghetate, praful ramane in urma cometei si, pentru ca este emis incontinuu, formeaza o „coada” permanenta. Vantul solar, suvoiul continuu de particule emise de Soare, orienteaza coada in directie opusa acestuia, acesta fiind motivul pentru care cozile cometelor sunt mereu orientate in partea opusa Soarelui.

 

Cometa ar deveni impresionanta si vizibila de pe Terra, prin telescoape sau cu ochiul liber. Este momentul cand va fi descoperita de un astronom amator (daca nu a fost surprinsa inainte de vreun telescop automat) si va primi numele acestuia. Este si momentul cand majoritatea telescoapelor vor observa cometa pentru a mai stoarce cateva informatii esentiale despre compozitia sa.

 

Am aflat in acest mod ca o cometa este compusa din apa, metan, oxigen, hidrogen, amoniac, monoxid de carbon si alte elemente chimice in proportie mai mica. Inspirat de catre oameni, monoxidul de carbon produce axfisierea, asa ca daca vizitati vreo cometa sa va tineti respiratia.

 

Este perioada cea mai activa a cometei: se deplaseaza cu viteze de sute de mii de km/h, jeturi puternice izvorasc din nucleu, iar coama si coada au marimi astronomice. Totul dureaza pana cand cometa se apropie si se indeparteaza de Soare, intr-un vals cosmic ale carui legi au fost descoperite de Kepler si Newton. Nu toate cometele supravietuiesc. Unele se autodistrug prin faramitarea nucleului. Dintr-o cometa apar zeci de fragmente mai mici care circula pe aceeasi orbita, dar nu mai sunt luminoase. Cunoastem multe cazuri, unul fiind al cometei 73P/Schwassmann-Wachmann 3 care in 2006 s-a fragmentat in cateva zeci de bucati.

 

 

Cometa 73P s-a fragmentat in zeci de bucati din cauza jeturilor puternice din nucleu. Sursa foto: NASA

 

Unele comete nici nu ajung la Soare. Traiectoria lor este de kamikaze: se intersecteaza cu cea a unor planete de care se ciocnesc. Cel mai celebru caz este cel al cometei P/Shoemaker-Levy 9 care s-a prabusit pe Jupiter in 1994. Dar cele care supravietuiesc se duc departe de Soare, iar activitatea lor inceteaza. Se transforma la loc in bulgari intunecati de zapada murdara pana la reintoarcerea la Soare. O cometa nu rezista la prea multe intoarceri la Soare. Pentru ca de fiecare data pierde materie, cometa devine din ce in ce mai mica pana cand nu mai exista, estimandu-se ca o cometa al carei nucleu are un diametru de 10 km rezista la maximum 1000 de intoarceri.