Omul nu se trage din maimuţă! O nouă descoperire infirmă teoriile acceptate despre evoluţia umană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Acum, oamenii de ştiinţă au făcut o nouă descoperire despre acest strămoş comun. Cercetătorii au descoperit că acest strămoş nu era un hominid care mergea pe încheieturile degetelor de la antebraţe şi care umbla prin copaci la fel ca cimpanzeii de astăzi, ceea ce reprezintă o provocare pentru teoriile acceptate despre evoluţia umană.

Astfel, în loc să fie un proto-cimpanzeu, aşa cum se credea până acum, strămoşul comun al oamenilor şi al maimuţelor era un fel de maimuţă care nu se asemăna cu nicio specie existentă astăzi.

• Câți kilometri are cel mai lung pod din lume și în cât timp poate fi traversat…
• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce

De la acest strămoş comun, oamenii şi maimuţele antropoide de astăzi au evoluat în două direcţii complet diferite, conform cercetărilor publicate în jurnalul Nature Communications.

„Majoritatea paleoantropologilor tind să presupună că ultimul strămoş comun al cimpanzeilor şi al oamenilor arăta ca un cimpanzeu”, afirmă Sergio Almecija de la Stony Brook University Medical Center din New York.

„Totuşi, există un număr crescând de dovezi care sugerează că primatele mari nu sunt nişte «maşini ale timpului în viaţă», ce reflectă trecutul nostru, ci că şi ele au evoluat de când descendenţa lor s-a separat de cea a oamenilor acum câteva milioane de ani”, explică Almecija.

Almecija şi colegii săi din SUA şi Spania au ajuns la această concluzie după ce au studiat un femur al unei maimuţe supranumite „Omul Mileniului” care a trăit în Kenya acum aproximativ şase milioane de ani.

Studiul acestor cercetători este primul care compară fiziologia „Omului Mileniului” nu doar cu cea a oamenilor şi a maimuţelor care trăiesc azi, ci şi cu cea a maimuţelor fosile care au trăit în Miocen acum 23-5,3 milioane de ani.

Analiza lor a concluzionat că acest specimen care se căţăra în copaci şi care mergea în două membre (cunoscut sub numele ştiinţific de Orrorin tugenensis) se afla din punct de vedere evoluţionar undeva între strămoşul neidentificat al oamenilor şi al cimpanzeilor şi linia care a dus la homo sapiens-ul modern.

Acest lucru a dus la rândul său la completarea unor lipsuri din cunoştinţele evoluţionare, arătând că strămoşul comun era, foarte probabil, extrem de asemănător cu Orrorin şi foarte diferit de cimpanzeii moderni – care s-au separat de oameni acum 6-7 milioane de ani.

„Reconstrucţia noastră arată că anumite maimuţe din Miocen reprezintă un model mai potrivit pentru morfologia ancestrală din care au evoluat oamenii decât maimuţele care trăiesc astăzi”, explică cercetătorii în noul studiu.

Este foarte probabil ca ultimul strămoş comun, a cărui identitate nu a fost încă descifrată, să se fi deplasat mergând pe toate cele patru membre, la fel ca maimuţele de astăzi, dar sprijinindu-se pe palme, nu pe încheieturile degetelor de la antebraţe, spune Almecija.

La fel ca maimuţele din Miocen, ar fi avut palme mici şi degete mai scurte şi mai drepte decât cimpanzeii moderni şi nu s-ar fi deplasat prin copaci legănându-se de crengi, ci s-ar fi deplasat mergând pe toate cele patru membre, uneori ridicându-se în două membre pentru a se agăţa de crengi pentru susţinere.

Miocenul prezenta o diversitate mult mai mare a maimuţelor decât lumea în care trăim astăzi, spune Almecija.

Totuşi, pentru că nu arătau şi nici nu se deplasau ca cimpanzeul de astăzi, cea mai apropiată rudă a omului din punct de vedere genetic, aceste maimuţe au fost în mare parte trecute cu vederea în studierea evoluţiei umane.

„Maimuţele care trăiesc astăzi au istorii evoluţionare proprii, independente de cele ale omului, iar anatomiile lor moderne nu ar trebui să fie considerate drept o reprezentare a condiţiilor ancestrale ale strămoşului omului”, explică Almecija.

„Pentru a înţelege originile bipedalismului uman, oamenii de ştiinţă ar trebui să înceteze să presupună un punct de pornire asemănător cimpanzeului de astăzi”, a explicat cercetătorul.

Aceste presupuneri ar putea conduce la „ipoteze complet eronate despre calea actuală a evoluţiei umane”, concluzionează cercetătorii.

Sursa: AFP