România şi Republica Moldova întră în patrimoniul UNESCO cu un obicei străvechi: colindatul de ceată bărbătească (VIDEO)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Dosarul pentru înscrierea obiceiului colindatului de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova a fost întocmit în comun de autorităţile în domeniu din cele două ţări.

În martie anul trecut, Ministerul Culturii din România a semnat documentele prin care ţara noastră a înaintat către Secretariatul Convenţiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial trei dosare de candidatură pentru Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii. Cele trei dosare se refereau la Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova, pelerinajul de la Şumuleu-Ciuc, respectiv pelerinajul de la Mănăstirea Moisei cu ocazia sărbătorii de Sfânta Marie Mare (Adormirea Maicii Domnului).

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Potrivit unui comunicat remis Mediafax la acel moment de Ministerul Culturii, demersul se înscria în efortul instituţiei de intensificare a conectării României la schimburile culturale mondiale şi a prezenţei active a ţării noastre în forurile culturale internaţionale.

Potrivit Ministerului Culturii, colindatul în ceată bărbătească este unul vechi în cultura românească, fiind întâlnit în spaţiul Republicii Moldova, în România, dar şi în teritoriile aferente spaţiului românesc. Originea lui latină a fost discutată repetat şi este general acceptată. Timp de secole a însoţit poporul român, articulându-i viaţa după normele înalte ale eticii şi esteticii populare. El concentrează valori de primă importanţă ale folclorului muzical, literar, coregrafic, perpetuate prin tradiţia oralităţii. În timpul practicării colindatului sunt luaţi în considerare toţi membrii societăţii, fiecare are rolul său ca parte a întregului colectiv. Obiceiul a educat în spiritul acestei tradiţii sute de generaţii de copii şi de tineri, făcându-i creatori şi purtători ai patrimoniului cultural imaterial, cetăţeni demni ai comunităţii.

Cea de-a opta sesiune a Comitetului UNESCO pentru protejarea patrimoniului imaterial al umanităţii a debutat luni şi se va încheia sâmbătă, la Baku, în Azerbaidjan, potrivit site-ului oficial al UNESCO. Pentru această sesiune au fost primite 12 candidaturi pentru înscrierea pe lista Patrimoniului imaterial în pericol şi 31 de candidaturi pentru lista Patrimoniului imaterial.

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitaţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natura şi la univers, tehnici legate de meştesuguri tradiţionale.

Până în prezent, România apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţiii UNESCO cu ritualul Căluşului, inclus în noiembrie 2005, cu Doina, inclusă în octombrie 2009, şi cu ceramica de Horezu (decembrie 2012).

Surse: Mediafax, UNESCO, UNESCO, Patrimoniul Imaterial