Misterul şerpilor zburători: au descifrat oamenii de ştiinţă secretul acestor vieţuitoare? (VIDEO)

Dr. Jake Socha, de la Virginia Tech Wake Forest University, SUA, care a condus mai multe studii ale acestor vieţuitoare, spune că şerpii arată „de parcă ar înota” prin aer: îşi unduiesc corpul în forma literei S şi, în acelaşi timp, planează, putând astfel să străbată până la 100 de metri prin aer, aruncându-se din copaci înalţi.

„Îşi transformă întreg corpul într-o suprafaţă aerodinamică”, spune dr. Socha.  Pentru a face acest lucru, şerpii îşi depărtează unul de altul cele două rânduri de coaste şi îşi aplatizează astfel corpul. În secţiune transversală, corpul lor nu mai arată circular, ci de forma unei jumătăţi de cerc. 

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

Cu ajutorul unei imprimante 3-D, cercetătorii au fabricat o bară cu acelaşi profil ca şi corpul şarpelui în timp ce planează şi au plasat-o într-un  bazin cu apă curgătoare. Deşi apa este mult mai densă decât aerul, experimentul a recreat totuşi efectul curgerii unui fluid peste suprafaţa corpului şarpelui. Cercetătorii au constatat cu surprindere că, la aproape orice unghi de înclinare, această neobişnuită formă a corpului putea genera suficientă forţă ascensională pentru a menţine şarpele în aer.

Rezultatele experimetului au fost publicate în The Journal of Experimental Biology, dar, cred cercetătorii, ele explică doar parţial performanţele aerodinamice ale şerpilor zburători. Estimând raportul dintre forţa ascensională şi rezistenţa la înaintare pentru corpul şarpelui, animalul se descurcă mai bine decât ar indica rezultatele experimentului realizat de cercetători. Acest fapt sugerează, spun autorii studiului, că există, în afară de schimbarea formei corpului în secţiune, şi alte mecanisme prin care aceste vieţuitoare reuşesc să îşi îmbunătăţească parametrii aerodinamici în cursul planării.

În zbor, corpul şarpelui are o mişcare ondulatorie, în timp ce capul păstrează o poziţie stabilă, sugerând faptul că animalul controlează astfel direcţia zborului.

Şerpii zburători din genul Chrysopelea trăiesc în sud-estul Asiei; au fost descrise până în prezent 5 specii ale acestui gen. Sunt puţin veninoşi, trăiesc în arbori şi se hrănesc în special cu păsări şi lilieci. 

Datorită abilităţii lor de a plana în ciuda un corp ce pare prea puţin capabil de aşa ceva, au devenit obiectul interesului din partea Departamentului Apărării din SUA; studiind aerodinamica zborului acestor vieţuitoare, oamenii de ştiinţă speră să poată proiecta roboţi capabili să se deplaseze prin aer în acelaşi mod.

Sursa: Mail Online Credit foto: Jake Socha