4 ritualuri de împerechere ciudate în lumea animală (GALERIE FOTO)

(Foto: Shutterstock.com)

• Cu ce vopsim ouăle de Paște? „Nu folosiți vopsea tipografică sau pentru textile”
• Micii vegani, tot mai preferați de români. Câți mici din carne mănâncă în medie un român?

Acarienii roşii de catifea sunt mici nevertebrate înrudite cu păianjenii.  Masculii secretă un filament de mătase care serveşte drept „fir călăuzitor” femelelor, ghidându-le până la un loc unde masculul a împrăştiat lichid spermatic. Acesta serveşte femelei, iniţial, drept indiciu asupra vitalităţii mascului respectiv. Dacă îl consideră un bun partener de reproducere, femela foloseşte sperma respectivă pentru a fertiliza ovulele.

(Foto: Shutterstock.com)

Somonii întreprind o migraţie spectaculoasă din ocean spre locurile de împerechere, situate în râuri, urcând în susul cursurilor de apă, împotriva curentului, printr-un efort titanic, fără a se hrăni timp de zile în şir. Îşi consumă propriile ţesuturi, iar pielea lor capătă o culoarea sângerie.  Ajunşi la locul de împerechere, peştii nu mai au decât un singur lucru de făcut: femelele depun icre (ovulele), iar masculii împrăştie asupra acestora spermatozoizii conţinuţi în lapţi, astfel putând avea loc fecundarea (care, având loc în apă şi nu în corpul femelei, este numită fecundare externă). După care, peştii mor, cadavrele lor în descompunere îmbogăţind apa în substanţe nutritive şi furnizând astfel hrană pentru alte organisme acvatice, inclusiv proprii lor urmaşi.

(Foto: Shutterstock.com)

Viermii marini Bonellia viridis au o fiziologie a reproducerii cu amănunte fascinante. Când o larvă, de un sex încă nedeterminat, intră în contact cu anumite substanţe chimice emise de o femelă, se transformă rapid într-un mascul. Odată metamorfoza terminată, masculul astfel apărut pătrunde în corpul femelei şi se localizează în tractul ei genital. Trebuie spus că masculul acestei specii este de 200.000 de ori mai mic decât femela, ceea ce permite această neobişnuită modalitate de reproducere. El devine un locatar permanent al corpului femelei, care îi oferă adăpost şi hrană în schimbul unei singure sarcini: aceea de a fertiliza ovulele produse de ea. 

(Foto: Shutterstock.com)

Albinele au şi ele o modalitate de reproducere mai dramatică decât s-ar crede. Trântorii, care sunt masculii familiei, nu au, din ceea ce se ştie până acum, altă treabă de făcut în viaţa stupului decât să fecundeze matca, singura femelă fertilă din colonie. Atunci când aceasta este gata de reproducere, zboară afară din stup şi toţi trântorii dau năvală spre ea pentru a se acupla. Actul împerecherii este deopotrivă exploziv şi mortal pentru masculul care reuşeşte să se acupleze primul cu femela. Durează doar 2 secunde şi presupune împlântarea penisului în corpul femelei, pentru a introduce spermatozoizii. Dar forţa implicată este atât de mare, încât produce desprinderea penisului, care rămâne prins de corpul mătcii, în timp ce masculul se alege cu o plagă prin care hemolimfa (lichidul care este, la nevertebrate, echivalentul sângelui vertebratelor) se scurge afară din corp, iar masculul moare. Dramatic, dar eficient.

Sursa: Real Clear Science