Rusia foloseşte o retorică inspirată din al Doilea Război Mondial împotriva Ucrainei. Experţii sunt îngrijoraţi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De la destituirea fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici, în februarie, televiziunea şi oficiali ruşi i-au catalogat, în numeroase rânduri, „fascişti” pe cei care conduc Ucraina în prezent.

Însă această retorică s-a intensificat după incendiul soldat cu 42 de morţi, inclusiv zeci de proruşi, provocat vineri la Odesa, un oraş din sudul Ucrainei, relevă unii analişti.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a catalogat incendiul de la Odesa drept „raid de represalii”, apreciind că „extremiştii” au ars de vii oameni dezarmaţi.

Televiziunea rusă de stat şi anumiţi reprezentanţi politici au comparat acest eveniment tragic cu un masacru nazist şi l-au numit în mai multe rânduri „noul Hatîn”.

În martie 1943, în al Doilea Război Mondial, ca represalii pentru asasinarea unui ofiţer nazist, satul belarus Hatîn a fost ras de pe suprafaţa pământului, iar populaţia localităţii a fost masacrată de către un batalion alcătuit din colaboratori, inclusiv naţionalişti originari din Ucraina de vest. În total, 149 de locuitori au fost arşi de vii.

„Ceea ce s-a întâmplat, mai ales în Casa Sindicatelor (unde a avut loc incendiul de la Odesa), aminteşte crimele naziştilor din al Doilea Război Mondial”, a declarat un parlamentar pro-Kremlin, Leonid Sluşki, pentru presă.

„Sunt noile Hatîn şi Auschwitz”, a apreciat el.

În cărţile de istorie din Rusia, masacrul de la Hatîn este prezentat ca unul dintre cele mai brutale „raiduri de represalii”, o expresie pe care Kremlinul a adoptat-o pentru a descrie operaţiunea militară lansată de către autorităţile de la Kiev împotriva separatiştilor proruşi care au preluat controlul asupra mai multor oraşe în sud-estul Ucrainei.

„Rezistenţă antifascistă”

Vladimir Putin a utilizat primul expresia „raiduri de represalii”, pentru a cataloga asaltul forţelor de la Kiev. Ea a devenit ulterior un laitmotiv pentru descrierea evenimentelor din Ucraina, fiind utilizată de la politicieni ruşi şi până la ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin.

Pierderile de vieţi şi pierderile materiale suferite de către fosta Uniune Sovietică în al Doilea Război Mondial rămân un subiect foarte sensibil pentru ruşi, iar Putin desprinde adesea elemente de comparaţie din acest context istoric, în discursurile sale despre criza din Ucraina.

Astfel, în opinia preşedintelui rus autorităţile prooccidentale de la Kiev sunt moştenitoarele Armatei ucrainene de insurecţie (UPA), care a luptat împotriva armatei sovietice şi a colaborat cu Germania nazistă în al Doilea Război Mondial.

Oficiali ruşi de rang înalt îi urmează exemplul. Ministrul rus al Culturii Vladimir Medinski a catalogat, într-un mesaj postat pe Twitter, drept „rezistenţă antifascistă” evenimentele din sud-estul Ucrainei.

În opinia lui Konstantin Kalaşcev, care conduce Grupul de experţi politici, Moscova se joacă cu focul utilizând această retorică, ea nefăcând altceva decât să intensifice tensiunile şi să ridice cele două naţiuni slave una împotriva celeilalte.

„Alimentează pasiunile. Oare cum le vor domoli?„, îşi exprimă expertul îngrijorarea.

Sursa: Mediafax