„Grădină zoologică umană” de la Oslo, proiectul prin care doi artişti doresc să „vindece amnezia colectivă a norvegienilor”

Repunând în scenă o expoziţie similară din 1914, artiştii Lars Cuznor şi Mohamed Ali Fadlabi spun că Norvegia, una dintre cele mai bogate naţiuni din lume, cu reputaţia unei ţări înclinate spre toleranţă, a început în ultimii ani să îşi suprime intoleranţa doar în jurul zilei sale naţionale, celebrată în fiecare an pe 17 mai.

• Unde a început viața: pe Pământ sau pe Marte?
• Câte zile libere legale vom avea în 2026?

Expoziţia „Congo Village” – care, în urmă cu 100 de ani a prezentat triburi africane, a atras 1,4 milioane de vizitatori în decurs de patru luni – va beneficia de această dată de sprijinul unor voluntari, care au acceptat să participe la acest proiect, trăind într-o „grădină zoologică umană„, amenajată sub forma unor colibe asemănătoare acelora dintr-un sat din regiunea subsahariană.

„Norvegienii şi-au promovat această imagine a unei societăţi post-rasiale şi s-au convins, pe plan intern, că au o societate bună şi tolerantă„, a declarat, vineri, artistul Lars Cuznor, de origine suedezo-canadiană. „Este un brand major de ţară care se autoperpetuează, dar aceasta este o imagine falsă„, a adăugat el.

Expoziţia, finanţată din fonduri guvernamentale, şi-a deschis porţile cu doar câteva zile înainte ca Norvegia să sărbătorească, sâmbătă, împlinirea a 200 de ani de la adoptarea Constituţiei sale, o zi care va fi marcată prin numeroase parade organizate în întreaga ţară. Participanţii poartă costume tradiţionale şi steaguri ale Norvegiei.

„17 mai este ziua în care te simţi cel mai «străin» şi, totodată, ziua în care rasismul iese la suprafaţă, prin dezbateri ce vizează dreptul oamenilor de a-şi purta propriul costum sau de a flutura steaguri care nu sunt norvegiene”, a declarat Mohamed Ali Fadlabi, care are origini sudaneze.

„Norvegienii s-au simţit superiori în 1914 şi continuă să o facă şi acum prin intermediul propriei lor imagini de popor bun”, a adăugat el.

Art Norway, agenţia guvernamentală care a participat la finanţarea expoziţei, consideră că aceste manifestări ridică o serie de întrebări despre rasism şi despre dominaţia culturală.

„Expoziţia poate fi privită ca un monument al pierderii memoriei colective despre o parte ruşinoasă din istoria noastră şi ca o platformă de discuţii despre acest eveniment istoric, în contrast cu Norvegia de astăzi”, afirmă reprezentanţii acestei agenţii.

Exppoziţia, al cărei cost de organizare a fost de 1,4 milioane de coroane norvegiene (240.000 de dolari), a generat dezbateri aprinse în spaţiul online despre ipoteza potrivit căreia Norvegia este o ţară rasistă, aşa cum sugerează organizatorii evenimentului.

Cu un PIB de 100.000 de dolari pe persoană, Norvegia este una dintre cele mai bogate ţări din lume şi cheltuie aproximativ 5 miliarde de dolari din veniturile obţinute din petrol pe ajutoare oferite străinilor.

Norvegia este, totodată, una dintre primele ţări din lume care au legalizat căsătoriile gay, iar cele mai multe sondaje arată că trei sferturi din populaţia ţării se declară în favoarea imigraţiei, considerând că imigranţii au o contribuţie pozitivă pentru dezvoltarea Norvegiei.

Imaginea ei de naţiune tolerantă a fost serios testată în 2011, când un norvegian ultranaţionalist a asasinat 77 de persoane, în majoritate adolescenţi aflaţi într-o tabără de vară, într-un masacru îndreptat împotriva imigranţilor musulmani.

Surse: Mediafax, Reuters

Citeşte şi Grădinile zoologice umane