„Mâncaţi de pe jos, lingeţi suzeta bebeluşului”, ne sfătuieşte un om de ştiinţă. Ce alte recomandări surprinzătoare face specialistul?

Când un bebeluş îşi scapă suzeta pe jos, mămicile ar face bine să o lingă şi să i-o aşeze la loc în gură, spune prof. Graham Rook, un eminent specialst în microbiologie medicală şi imunologie la University College London.

Sfaturile – aparent cam ciudate – ale omului de ştiinţă au legătură cu aşa-numita „ipoteză a igienei”, tot mai larg acceptată de comunitatea ştiinţifică: obsesia occidentală modernă pentru curăţenie şi dezinfecţie a făcut ca oamenii să fie expuşi unui număr tot mai mic de germeni, iar în absenţa acestei expuneri în copilărie, sistemul imunitar nu mai este „antrenat” corespunzător şi poate ajunge să funcţioneze anarhic. Aşa s-ar explica incidenţa tot mai mare a astmului, a eczemei, a alergiilor alimentare, a „febrei fânului” (alergia sezonieră), precum şi a unor boli autoimune. Fenomenul este legat şi de menţinerea unui microbiom normal al corpului (în intestin, mai ales), o populaţie complexă şi diversă de microorganisme implicate esenţial în menţinerea stării de sănătate a organismului şi ale cărei „secrete” oamenii de ştiinţă abia încep să le descopere.

• Mâncarea preferată a românilor de 1 Mai. Care a fost cea mai scumpă comandă?
• Averea lui Elon Musk a crescut cu 40 de miliarde de dolari în doar o săptămână

Într-o conferinţă susţinută în cadrul Cheltenham Science Festival, prof. Rook a afirmat că o metodă simplă de a menţine sistemul imunitar în formă bună este transferul de germeni între membrii familiei. 

Printre altele, părinţii n-ar trebui să se grăbească să sterilizeze o suzetă căzută pe jos sau să o înlocuiască cu una curată. Lingând suzeta şi dându-i-o din nou copilului, îl ajută să îşi dezvolte, în gură şi intestin, o populaţie diversă de bacterii, care vor asigura funcţionarea corectă a sistemului imunitar şi îl vor proteja de boli alergice.

Ce mai recomandă specialistul pentru antrenarea sistemului imunitar şi menţinerea unui microbiom normal?

• deţinerea unui câine, care aduce în gospodărie diferite bacterii „prietenoase” care sunt apoi transferate de un membru la altul al familie, când aceştia alintă câinele, pe rând
• sărutările între membrii familie, care transferă bacterii de la o persoană la alta.
• consumarea unor bucăţele de mâncare căzute pe jos
• plimbările în natură
• evitarea săpunurilor antibacteriene
• alăptarea copiilor, deoarece laptele matern conţine bacterii benefice care ajută la formarea microbiomului intestinal al sugarului. (De altfel, copiii primesc încă de la naştere bacterii utile, atunci când sunt născuţi pe cale naturală; naşterea prin operaţie cezariană este mai problematică din acest punct de vedere.)

Totuşi, prof. Rook spune că nu e cazul să cădem în cealaltă extremă şi să renunţăm cu totul la obiceiurile igienice. 

Când e vorba despre infecţii virale ale copiilor, despre răceli sau gripă, nu trebuie să abandonăm obiceiurile legate de curăţenie, preum suflarea nasului în şerveţele de unică folosinţă, ori spălarea conştiincioasă pe mâini. 

E necesar să înţelegem bine efectele igienei, bune şi rele, şi să înţelegem că transferul bacteriilor din microbiomul uman normal de la un membru al familiei la altul este un lucru bun, a explicat imunologul.

 Sursa: Mail Online