Modul în care pariezi este influenţat de genele pe care le ai. Cercetătorii au descoperit elementul-cheie ce influenţează deciziile

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dacă studiile precedente au arătat importanţa acestei substanţe pentru interacţiunile sociale, acest studiu, publicat luni în Statele Unite ale Americii, este primul care stabileşte o legătură între genele specifice ale funcţionării dopaminei, un neurohormon secretat de hipotalamus.

Ming Hsu, profesor de marketing la Universitatea Berkeley şi totodată unul din autorii noului studiu, a descoperit acum doi ani că atunci când oamenii iau parte la interacţiuni sociale competitive, precum pariurile, ei apelează în mare parte la două zone din creier: cortexul prefrontal median, care este zona executivă a creierului, şi la striatum, care gestionează motivaţia şi care joacă un rol crucial în învăţarea de a acumula recompense. „Dacă vă gândiţi la creier ca la un computer, acestea sunt zonele care iau inputuri, le procesează cu ajutorul unui algoritm şi le traduce în output-uri comportamentale”, explică cercetătorul. „Ce este cu adevărat interesant la aceste două zone cerebrale este faptul ca amândouă sunt inervate de neuroni ce folosesc dopamina”, a mai spus el.

Cercetătorii de la universităţile Berkeley (California) şi Urbana (Illinois) au recrutat 217 studenţi de la Universitatea naţională din Singapore, care aveau o secvenţiere a genomului concentrată pe 700.000 de variaţii genetice.

Autorii au urmărit mai ales 146 de variaţii, care implică 12 gene responsabile cu reglarea dopaminei.

Unele dintre aceste gene participă la reglarea acestui neurohormon în cortexul prefrontal, pe când celelalte îl reglează în striatum, structura nervoasă subcorticală situată sub corpul striat.

Studenţii au fost rugaţi să joace un joc pe calculator împotriva unui adversar anonim, în timp ce creierul lor era scanat cu ajutorul unui tomograf RMN.

Cei care s-au dovedit cei mai buni cu privire la anticiparea mişcărilor adversarului şi la viteza de reacţie prezentau aceleaşi variaţii genetice în trei gene, care influenţează funcţiile dopaminei în anumite părţi ale cortexului prefrontal.

Participanţii care au excelat în privinţa învăţării din propriile greşeli au prezentat variaţii a două gene care acţionează mai ales asupra dopaminei din regiunea corpului striat cerebral.

„Rezultatele noastre consolidează rolul mecanismelor genetice ale dopaminei, pe baza unui larg evantai al proceselor de decizie”, au declarat autorii studiului, apărut în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Conform autorilor studiului, aplicaţiile din domeniul afacerilor ar putea avea o importanţă majoră, oferind de exemplu posibilitatea de a forma angajaţi care să gândească într-un mod mai strategic.

Aceste lucrări ar putea, în acelaşi timp, să contribuie la înţelegerea bolilor provocate de dereglări ale secreţiei de dopamină, cum ar fi schizofrenia, sau tulburări ale interacţiunii sociale, precum autismul.

Surse: Mediafax, UC Berkeley