Descoperirea care ne arată cum putem scăpa de alergiile alimentare: soluţia e chiar în noi!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Alergiile alimentare, ale căror cauze rămân necunoscute şi care pot fi, uneori, mortale dacă sistemul imunitar reacţionează exagerat, afectează 15 milioane de americani, inclusiv unul din treisprezece copii.

Cercetătorii au descoperit că bacteriile clostridium, parte a florei intestinale în mod obişnuit, protejează împotriva alergiei la arahide, foarte comună în rândul populaţiei şi incurabilă în prezent.

Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au modificat genetic şoarecii pentru a-i face alergici la arahide.

Prin inducerea unui răspuns imunitar care împiedică intrarea alergenilor în sânge, aceste bacterii minimizează expunerea organismului şi evită sensibilizarea, mecanismul cheie care duce la dezvoltarea de alergii, explică experţii de la Universitatea din Chicago, a căror cercetare a fost publicată în ediţia din 25-29 august a publicaţiei Proceedings of the National Academy of Sciences din Statele Unite ale Americii.

Descoperirea atrage atenţia asupra eficacităţii terapiilor probiotice, arată cercetătorii. Este vorba despre utilizarea de microorganisme vii, bacterii sau drojdii, care, adăugate în anumite alimente, cum ar fi iaurtul sau cerealele, ar avea beneficii pentru sănătate.

Mai multe studii sugerează că igiena modernă şi obiceiurile alimentare pot juca un rol în perturbarea echilibrului florei bacteriene intestinale şi a pielii.

Incidenţa alergiilor alimentare în rândul copiilor a crescut cu 50% între 1997 şi 2011, iar studiile au arătat o corelare între utilizarea frecventă a antibioticelor şi a agenţilor antimicrobieni.

Testarea acestui tratament este uşor de realizat. „Folosirea în exces a antibioticelor, regimurile alimentare bogate în grăsimi, naşterea prin cezariană, eradicarea agenţilor patogeni din mediul înconjurător şi chiar compoziţia hranei pentru bebeluşi au influenţat evoluţia florei microbiene specifice organismului uman„, a explicat Cathryn Nagler, profesoară de alergologie alimentară la Universitatea din Chicago, autoarea principală a studiului. „Rezultatele obţinute ne fac să credem ca toti aceşti factori ar putea contribui la o susceptabilitate ridicată privind alergiile alimentare”, a subliniat Nagler.

În cadrul cercetării, experţii au testat pe mai multe grupuri de şoareci efectele bacteriilor intestinale asupra alergiei la arahide.

Un prim grup de cobai a fost crescut într-un mediu steril, fără germeni, iar un al doilea grup a fost tratat cu antibiotice la puţin timp după naştere, reducându-li-se astfel masiv flora bacteriană intestinală. Alte rozătoare au fost crescute normal.

Şoarecii din primele două grupuri au avut reacţii imunitare foarte puternice la arahide, producând anticorpi la niveluri net ridicate comparativ cu şoarecii a căror floră intestinală era normală.

Această sensibilitate exagerată la alergenii din arahide a putut fi atenuată puternic prin reintroducerea în intestinul rozătoarelor a unui amestec de bacterii clostridium, ai explicat oamenii de ştiinţă.

Pe de altă parte, introducerea unui alt tip de bacterii intestinale, din genul bacteroide, nu a dus la niciun rezultat, ceea ce arată că bacteriile clostridium joacă un rol unic în protejarea împotriva alergiilor.

O analiză genetică şi moleculară a bacteriilor clostridium a arătat cum împiedică aceste microorganisme reacţiile alergice, declanşând în interiorul celulelor imunitare un mecanism care produce cantităţi mari dintr-o moleculă cunoscută pentru reducerea permeabilităţii peretelui intestinal.

Şoarecii alergici la arahide din cele două grupe de studiu au fost trataţi fie folosind această molecula, ILL-22, fie prin introducerea în intestin a bacteriilor clostridium.

În ambele cazuri, a fost observată o scădere netă a cantităţii de alergeni din sânge.

Cercetătorii au arătat că bacteriile clostridium sunt comune florei intestinale umane şi reprezintă o ţintă evidentă pentru terapiile privind prevenirea sau tratarea alergiilor alimentare.

„Este foarte interesant că acum cunoaştem aceste bacterii şi ştim cum să le folosim. Nu avem nicio garanţie, dar acest tratament poate fi testat uşor împotriva unei boli pentru care acum nu avem nicio soluţie”, a declarat profesoara Nagler.

Surse: Mediafax, Universitatea din Chicago, BBC News