De ce nu se realizează laserul de la Măgurele? Problema care blochează cea mai importantă realizare ştiinţifică din istoria României

Administraţia Naţională „Apele Române” informează, într-un comunicat de miercuri, că în calitate de autoritate publică din domeniul gospodăririi apelor, nu a fost consultată cu privire la soluţia tehnică, dar şi a posibilului impact asupra resursei de apă subterană.

„Avizul de gospodărire a apelor pentru realizarea celor 1.080 de foraje de schimb geotermic va fi emis atunci când IFIN-HH (Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară ‘Horia Hulubei’) va depune o documentaţie tehnică în care se vor prezenta toate datele solicitate, inclusiv cele referitoare la impactul asupra stratelor freatice traversate. La elaborarea proiectului privind realizarea acestei investiţii, ANAR, în calitate de autoritate publică din domeniul gospodăririi apelor, nu a fost consultată cu privire la soluţia tehnică, dar şi a posibilului impact asupra resursei de apă subterană. Totodată, ANAR şi subunităţile acesteia răspund conform prevederilor legale numai în baza solicitărilor făcute de către beneficiari„, se arată în comunicat.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

ANAR mai precizează că actele şi informaţiile referitoare la emiterea avizului de gospodărire a apelor pentru realizarea Sistemului HVAC, inclusiv cele 1.080 de foraje de schimb geotermic, au fost comunicate Antreprenorului General al obiectivului – Strabag RL de către SGA Ilfov-Bucureşti.

„Apele Române” subliniază, tot legat de avizul respectiv, că nu a schimbat procedurile, ci respectǎ legislaţia specifică în vigoare cu privire la gospodǎrire a apelor.

Potrivit ANAR, în august 2011, IFIN-HH a depus la Administraţia Naţională „Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov-Bucureşti documentaţia tehnică în vederea emiterii Avizului de gospodărire a apelor pentru investiţia Infrastructură de cercetare ELI-NP, accelerator de particule gama, laser de putere, birouri S+P+5E, casă de oaspeţi S+P+2E, lucrări anexe, str. Reactorului nr. 30, oraş Măgurele, judeţul Ilfov. Având în vedere documentaţia tehnică prezentată, SGA Ilfov-Bucureşti a emis Avizul de gospodărire a apelor, privind investiţia Infrastructura de cercetare ELI-NP (Extreme light infrastructura NP) care va conţine accelerator de particule gama; laser de putere; birouri; hotel 3 stele; anexe, aviz prin care au fost reglementate doar soluţiile de alimentare cu apă, canalizare şi epurare ape uzate şi care a fost însuşit de beneficiar, respectiv IFIN – HH. Prin acest aviz au fost avizate numai lucrările prezentate în cadrul documentaţiei tehnice transmise de beneficiar.

„Cele câteva fraze referitoare la alimentarea cu energie termică nu au făcut obiectul lucrărilor avizate deoarece au fost doar amintite, alături de punctele ‘alimentarea cu gaze naturale, energie electrică, gospodăria deşeurilor’, nefiind prezentate, în detaliu, în cadrul memoriului tehnic, conform normativelor în vigoare, mai precizează ANAR.

Dupǎ doi ani, în 2013, Strabag SRL, în calitate de antreprenor gbeneral al obiectivului „Lucrări de construcţii a infrastructurii de cercetare ELI-NP” de pe platforma Măgurele, a solicitat informaţii de la Administraţia Naţională „Apele Române” şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov-Bucureşti referitoare la procedura de avizare „lucrări de forare în sistem geotermal”, mai arată ANAR.

În adresa transmisă, se mai precizează în comunicat, Strabag SRL a făcut precizarea că în proiectul tehnic se prevede executarea unui sistem de „schimbător de căldură cu pământul”cu o capacitate de aproximativ 6 MW, care cuprinde realizarea a 1080 puţuri cu o adâncime de 120 m – zona, în care se află resursa strategică de alimentare cu apă pentru populaţia Municipiului Bucureşti şi a zonelor adiacente. Drept urmare, în vederea emiterii Avizului de gospodărire a apelor, a fost necesar ca beneficiarul sǎ transmitǎ emitentului o documentaţie tehnicǎ ce trebuia sǎ conţinǎ, în mod obligatoriu, şi un studiu hidrogeologic (expertizat de specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodǎrirea Apelor – INHGA) şi în care sǎ se prezinte impactul acestor lucrǎri, respectiv execuţia şi funcţionarea celor 1080 de foraje de schimb geotermic, asupra stratelor acvifere traversate şi a resursei strategice de apă a Capitalei.

De asemenea, de comun acord, ANAR şi IFIN-HH au convenit să realizeze un proiect pilot pentru a analiza efectul instalaţiei asupra resursei de apă a Municipiului Bucureşti, pentru care s-a emis un alt aviz de gospodărire a apelor, proiect care să stea la baza elaborării studiului mai sus amintit.

„Facem precizarea cǎ, în zona de execuţie a forajelor de schimb geotermic existǎ patru structuri acvifere principale. Studiile efectuate, pânǎ în prezent, au arǎtat cǎ sistemul geotermal HVAC, de tipul celui pe care îl va utiliza IFIN-HH, favorizeazǎ, în anumite condiţii, transferul hidric vertical, existând riscul de transport al poluanţilor dintr-un acvifer în altul (prin poluanţi neînţelegând doar acele substanţe cu efect negativ asupra sǎnǎtǎţii umane, ci şi compuşi chimici care nu sunt specifici fiecǎrui acvifer în parte). Se poate trage concluzia cǎ sistemul HVAC, pe care doreşte sǎ îl utilizeze IFIN-HH, care prevede execuţia a 1080 foraje de schimb geotermic, la o adâncime de 120 m fiecare, trebuie proiectat şi fundamentat foarte bine din punct de vedere tehnic având în vedere impactul pe care îl are asupra resursei strategice de apă a Municipiul Bucureşti. Proiectarea sistemului nu s-a bazat pe studii de specialitate care sǎ ţinǎ seama de condiţiile geologice, hidrogeologice şi geotermice zonale şi locale, astfel ca sǎ fie dimensionate corect adâncimea lucrǎrilor de foraj geotermic, distanţa dintre foraje, impactul asupra mediului geologic şi nu în ultimul rând, asupra calitǎţii fizico-chimice a apelor subterane”, mai precizează ANAR.

ELI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), un centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare care va fi construit la Măgurele, este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalate două centre – ELI-Beamlines şi ELI-ALPS – vor fi construite la Praga (Cehia) şi, respectiv, Szeged (Ungaria).

Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele ar trebui finalizată până în toamna lui 2014, pentru ca apoi să fie instalate cele două lasere de mare putere şi sistemul de radiţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017.

Ministrul Mihnea Costoiu spunea, în 2013, că laserul de la Măgurele ar putea concentra investiţii publice şi private de peste un miliard de euro şi va crea în total 13.000 de locuri de muncă, inclusiv pentru 1.000 de cercetători din toată lumea, din care peste 200 vor fi angajaţi permenent.

Sistemul de lasere de mare putere al proiectului dezvoltat din fonduri europene la Măgurele va fi furnizat de compania franceză Thales, în cadrul unui contract de 60 de milioane euro.

Sursa: Mediafax