Peste 200.000 de români suferă de o boală care poate reduce durata de viaţă chiar şi cu 10 ani

Liga Română contra Reumatismului a lansat campania de informare „Mâini cu viaţă”, dat fiind impactul pe care poliartrita reumatoidă îl are asupra calităţii vieţii pacienţilor şi a societăţii, dar şi nivelul scăzut de informare.

Aproximativ 1 la sută din populaţia generală a României (200.000 persoane) este afectată de poliartrita reumatoidă, incidenţa fiind de trei ori mai mare la femei, comparativ cu bărbaţii. Vârsta medie la debut este între 25 şi 40 de ani. Astfel, sunt afectate persoane tinere, iar boala are o evoluţia severă, cronică şi invalidantă, fiind, dincolo de o problemă medicală, şi una socială.

• FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
• Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt

Poliartrita reumatoidă afectează viaţa profesională: aproximativ 20 – 30 la sută dintre pacienţi suferă de dizabilitate permanentă legată de muncă încă din primii doi – trei ani de boală, iar 60 la sută dintre aceştia îşi pierd locul de muncă în primii 10 ani de la declanşarea bolii, a explicat profesorul Cătălin Codreanu, managerul Centrului Clinic de Boli Reumatismale „Ion Stoia” din Bucureşti.

Conform studiilor, incidenţa poliartritei creşte anual cu 2,5% la femei şi 0,5% la bărbaţi, afecţiunea reprezentând aproximativ 10 la sută din totalul bolilor reumatice. Pe de altă parte, afecţiunile reumatice reprezintă a doua cauză de dizabilitate la nivel internaţional, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

„Sunt multe cauze care pot să contribuie la apariţia bolii, dar, în general, ea apare pe un teren de predispoziţie genetică, peste care se suprapun factori declanşatori, în special infecţii. Statisticile arată că se produce o reducere a duratei medii de viaţă cu 5 – 10 ani, ceea ce este o consecinţă importantă.

Acest lucru apare din cauza faptului că boala poate să genereze complicaţii la nivelul organelor interne. Poliartrita reumatoidă nu este doar o boală a artriculaţiilor, ea afectează organismul în întregul lui şi din această cauză poate să antreneze astfel de probleme.

Pentru că poliartrita reumatoidă are un impact atât de mare asupra calităţii vieţii pacienţilor, dar şi din punct de vedere social, lansăm campania «Mâini cu viaţă», prin care vrem să creştem notorietatea afecţiunii şi adresabilitatea către medicul reumatolog”, a declarat Cătălin Codreanu.

Poliartrita reumatoidă netratată sau tratată necorespunzător poate afecta şi alte organe precum inima, plamânii sau rinichii. Din totalul cazurilor de deces înregistrate la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, 40% sunt cauzate de afecţiunile cardiovasculare, 20% de infecţii (în principal cele ale plămânilor) iar restul de complicaţii renale, neurologice sau de afecţiuni maligne (leucemie, mielom multiplu), a explicat medicul.

În România, impactul bolilor reumatice este mai mare decât al altor afecţiuni precum cardiopatia, hipertensiunea arterială, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), cancerul pulmonar, ciroza hepatică sau diabetul zaharat.

Societatea Română de Reumatologie consideră necesară includerea bolilor reumatice (poliartrita reumatoidă, spondiloartrite, artroză, gută, boli de ţesut vasculo-conjunctiv) în Strategia Naţională de Sanatate 2014-2020 şi în Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea strategiei naţionale.

Deşi poliartrita evoluează diferit de la o persoană la alta, cu un tratament adecvat procesul de evoluţie a bolii este încetinit considerabil, durerea este diminuată, iar riscul de afectare permanentă a articulaţiilor devine mai mic.

Principalele simptome ale poliartritei reumatoide sunt: rigiditatea şi inflamarea articulaţiilor şi durerile.

Alături de respectarea schemei de tratament prescrise de reumatolog, unii factori care ţin de stilul de viaţă – dietă, activităţi fizice – sunt deosebit de importanţi în menţinerea unei vieţi normale.

Păstrarea greutăţii corporale şi urmarea unei diete echilibrate reduc durerile şi pot preveni o parte din dizabilităţile pe care le provoacă poliartrita reumatoidă.

Astfel, este recomandat consumul de peşte de apă rece (somon, ton, hering, macrou, halibut) pentru conţinutul de acizi graşi Omega 3 şi al produselor bogate în vitamina D (creveţi, seminţe de floarea soarelui, ouă, lapte şi iaurt îmbogăţite cu viatmina D). Legumele şi fructele organice şi uleiul de măsline extravirgin sunt, de asemenea, recomandate. În schimb, trebuie reduse din alimentaţie sarea, produsele lactate precum brânzeturile grase, făina albă, carnea (mai ales cea bogată în grăsime) şi grăsimea saturată (inclusiv uleiurile hidrogenate).

Planul de management al bolii include şi un program de activităţi fizice şi exerciţii benefice pentru poliartrita reumatoidă. Activitatea fizică este deosebit de importantă, fiind demonstrat faptul că astfel sunt reduse durerile şi stările de oboseală şi, de asemenea, creşte flexibilitatea şi puterea muşchilor. Trei tipuri de exerciţii sunt recomadate pentru poliartrita reumatoidă: exerciţiile care pun în mişcare mâinile şi picioarele, exerciţiile de întărire a muşchilor (înot, aqua gym) şi exerciţiile de rezistenţă (cardio, aerobic, bicicleta medicinală).

Alături de aceste deprinderi ce ţin de stilul de viaţă, bolnavii îşi pot face viaţa mai uşoară prin folosirea unor sisteme ajutătoare cum ar fi: deschizătoare electrice de conserve, înlocuirea clanţelor clasice cu unele cu bulb sau folosirea întrerupătoarelor pe bază de senzori.

Tratamentul adecvat, dieta echilibrată, rutina de exerciţii fizice, evitarea activităţilor care pun presiune pe încheieturi şi odihna sunt esenţiale în menţinerea unei vieţi normale, a mai spus medicul.

Sursa: Mediafax