Vapori de apă, detectaţi în atmosfera unei exoplanete de mărimea lui Neptun

Aceasta este o veste foarte bună pentru oamenii de ştiinţă care încearcă să găsească molecule de apă în diverse zone ale Universului, în căutarea potenţialelor semne de viaţă.

Exoplanetele sunt planete care orbitează în jurul altor stele decât Soarele. Cercetătorii afirmă că numărul lor este foarte mare. Compoziţia lor atmosferică poate să ofere indicii despre formarea şi evoluţia lor.

• Cu ce vopsim ouăle de Paște? „Nu folosiți vopsea tipografică sau pentru textile”
• Micii vegani, tot mai preferați de români. Câți mici din carne mănâncă în medie un român?

Până în prezent, astronomii au reuşit doar să măsoare compoziţia atmosferelor exoplanetelor uriaşe, cu mărimi comparabile cu Jupiter, gigantul gazos care este cea mai mare planetă din Sistemul Solar, reamintesc editorii revistei Nature, în care a fost publicat acest studiu.

„Aceste noi măsurători marchează o descoperire majoră în ceea ce priveşte analiza atmosferelor unor planete mai mici”, precizează editorii revistei Nature. Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători coordonaţi de Drake Deming şi Jonathan Fraine de la Universitatea Maryland din Statele Unite.

Denumită HAT-P-11b, exoplaneta în cauză se află la o distanţă de 124 de ani-lumină faţă de Terra în constelaţia Lebăda. Un an-lumină echivalează cu 9.460 de miliarde de kilometri.

HAT-P-11b a fost denumită astfel întrucât a fost descoperită cu ajutorul telescopului HAT (Hungarian Automated Telescope).

HAT-P-11b este „cea mai mică planetă şi cea mai rece care prezintă molecule de apă detectabile”, au spus autorii studiului. Ea are o rază de patru ori mai mare decât cea terestră şi o masă de 26 de ori mai mare. Ca mărime, se apropie de Neptun, planeta din Sistemul Solar cea mai îndepărtată de astrul nostru.

Noua exoplanetă se află însă mult mai aproape de steaua ei şi este deci mult mai caldă (temperaturi de circa 600 grade Celsius).

Pentru a-şi desfăşura activitatea de „detectivi”, astronomii au monitorizat exoplaneta pe baza informaţiilor culese de telescoapele spaţiale Hubble şi Spitzer operate de NASA. Ei au comparat aceste date cu observaţiile făcute de telescopul spaţial Kepler, lansat de NASA cu scopul de a căuta exoplanete.

Atunci când o planetă trece prin faţa stelei sale, atmosfera ei absoarbe anumite radiaţii luminoase. Graţie spectroscopiei, este posibil să se măsoare acest fenomen şi să se determine elementele chimice care se găsesc în atmosfera acelei planete.

Cu cât planeta este mai mică, cu atât căutările sunt mai dificile. Până în prezent, patru exoplanete de mărimea lui Neptun sau mai mici au fost observate atunci când treceau prin faţa stelelor lor, însă niciun semn de absorbţie nu a putut fi evidenţiat, cel mai probabil din cauza norilor foarte denşi, a precizat Eliza Kempton de la Colegiul Grinnell din statul american Iowa, într-un comentariu publicat în revista Nature.

HAT-P-11b nu a prezentat însă această problemă. Atmosfera ei nu prezintă nori la altitudini înalte şi oamenii de ştiinţă au putut să detecteze că ea conţine vapori de apă. „Potrivit acestui studiu, compoziţia ei ar putea fi apropiată de aceea a planetelor uriaşe din Sistemul Solar: în principal hidrogen cu urme de atomi mai grei precum oxigen, sub forma unor vapori de apă”, a adăugat Eliza Kempton.

Astronomii urmăresc să găsească semne care să ateste prezenţa apei pe acele exoplanete, întrucât aceasta este o condiţie necesară – dar nu şi suficientă – pentru a permite apariţia vieţii.

Oamenii de ştiinţă doresc, de asemenea, să testeze ipoteza potrivit căreia şi alte planete s-au format în acelaşi fel ca planetele din Sistemul Solar.

„Detectarea vaporilor de apă şi de hidrogen pe HAT-P-11b este o piesă-cheie a acestui puzzle, coerentă cu principalele idei ale astronomilor despre modul în care s-au format planetele”, a declaratg Drake Deming, coordonatorul principal al studiului.

Sursa: Mediafax